Laurentiu Dumitru
<< Cenzura - intre amintirea dictaturii si dragostea fata de aproapele pierdut >>


Evenimentele relativ recente din audio-vizual (cenzurarea postului OTV) m-au facut sa extind putin teritoriul problematicii si sa ma gandesc la o posibila abordare crestina si mai generala a temei. Departe gandul de a tine partea CNA sau OTV, m-am gandit ca daca ar exista o institutie similara CNA-ului pentru presa scrisa si pentru piata muzicala romaneasca de mult s-ar fi inchis publicatii si s-ar fi cenzurat muzicieni. De fapt nu e vorba de o institutie similara CNA-ului (Consiliului National al Audio-vizualului), ci de un biet si banal CTC (Control tehnic de calitate).

Asa cum intr-un Supermarket nu poti prezenta alimente comestibile si otrava pe acelasi stand, ar fi corect si sanatos sa nu poti prezenta pe un stand cu productii muzicale (casete, CD-uri) langa muzica buna, relaxanta si otrava sonora promovata de unii muzicieni de azi. Sau langa reviste si publicatii cu subiecte interesante, culturale, stiintifice, extrem de serioase si decente sa se afle publicatii de scandal sau pornografice.

Se spune uneori "trebuie ca omul sa aiba libertatea de a alege", dar daca in cazul Supermarketului produsele au nevoie de CTC, sunt deci verificate, de ce n-ar fi verificate presa scrisa si productiile muzicale, cu atat mai mult cu cat, fara indoiala, tinerii pot fi usor manipulati, ei luand uneori arama drept aur...

Sociologii, intr-un evident consens de opinii, se impotrivesc interzicerii (cenzurii), deoarece, afirma ei, mai mult ca sigur interdictia va conferi tanarului o mai mare tentatie, aidoma evenimentului biblic cu fructul oprit[90]. Nu mai vorbim de angoasele pe care le provoaca amintirea acestui obicei al cenzurii practicat aberant si fara discernamant in perioada comunista nu neaparat pentru sanatatea morala a natiei.

De ce ar trebui sa-l lasam pe tanar sa se "loveasca cu capul de pragul de sus" de fiecare data? De ce n-ar invata din greselile altora? E cazul sa experimenteze toate greselile posibile? Unde e iubirea spre care ne cheama Hristos?

Consideram ca se poate trai si fara amestecul de sadism si masochism, fara exacerbarea instinctului sexual si anarhia ce se revarsa pe canalele media, si ca ele nu sunt un element fara de care tineretul nostru n-ar putea trai.

Putem afirma ca luarile de pozitie, criticile intru dragoste, cenzurile (in sensul bun al cuvantului) exista, insa nu atatea cate ar trebui.

Din pacate, tarile est-europene de curand scapate de sub jugul totalitar comunist sunt extrem de tolerante, primitoare a aproape tot ce vine din Occident.

Latura negativa a mass-media, respectiv a muzicii subculturale, trebuie sa recunoastem, nu poate fi eradicata, total interzisa (vor fi intotdeauna persoane ce vor specula neputintele, slabiciunile, inclinatiile perverse ale aproapelui) insa trebuie sa atragem atentia, sa constientizam tineretul si nu numai - intreaga opinie publica, asupra pericolelor de langa noi. Sa luam aminte si sa fim vigilenti si cu discernamant caci, vorba romanului, "nu tot ce zboara se mananca".

Nimeni sa nu va amageasca cu cuvinte desarte, caci pentru aceasta vine mania lui Dumnezeu peste fiii neascultarii. Deci sa nu va faceti partasi cu ei. Altadata erati intuneric, iar acum sunteti lumina intru Domnul; umblati ca fii ai luminii (Efeseni 5, 6-8).


[90] Toata lumea a observat ca ideea aceasta, anume ca interdictia va conferi tanarului o mai mare tentatie, nu se aplica, spre exemplu, in cazul consumului de droguri... Nu vrea nimeni sa-l lase pe tanar sa se dea cu capul de pragul de sus. S-ar putea deci aplica politica aceasta si in alte situatii. Un elev mi-a pus odata cu sinceritate ca singura lui problema cu parintii este... lipsa unor restrictii!! Adica nici unul dintre parinti nu-i interzice nimic. Pentru el asta era pe buna dreptate o problema.

Cre┼Ytinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet