pridvorul lui laurentiu dumitru

Celebrul muzician Jordi Savall a înregistrat piese compuse de Dimitrie Cantemir, într-un sistem de notaţie inventat chiar de cărturar.

Supranumit „rege al muzicii vechi”, Jordi Savall, în vârstă de 69 de ani, este unul dintre cei mai polivalenÅ£i artiÅŸti, fiind solist concertist, profesor, cercetător, compozitor ÅŸi dirijor.

De peste trei decenii, muzicianul desfăşoară o laborioasă cercetare pentru a putea reclădi construcÅ£ii sonore pierdute, uitate sau pe care viaÅ£a de concert le-a lăsat deoparte. Este ÅŸi cazul muzicii turceÅŸti a lui Dimitrie Cantemir – cunoscută sub numele de „Cartea ÅŸtiinÅ£ei muzicii” – pe care Jordi Savall a înregistrat-o anul trecut, în luna noiembrie, la propria sa casă de discuri, Alia Vox.

Artistul, care a mai fost invitat la Festivalul „George Enescu” în 2007 ÅŸi 2009, va reveni în România ÅŸi va concerta la 30 noiembrie, la IaÅŸi, pentru a promova muzica lui Cantemir, alături de Ansamblul Hesperion XXI.

Sonorităţi de la curtea otomană

Din interviul publicat miercuri, în exclusivitate de „Adevărul literar&artistic” (care poate fi ascultat în emisiunea „PoveÅŸtile de succes ale muzicii”, difuzată la Radio România Muzical, la 15 ÅŸi 22 august, de la ora 15.00), Jordi Savall vorbeÅŸte despre pasiunea sa de a pune în lumină un instrument plin de rafinament: viola da gamba.

Prin proiectul „Cartea ÅžtiinÅ£ei Muzicii de Dimitrie Cantemir ÅŸi tradiÅ£iile muzicale sefarde ÅŸi armene” s-a dorit, potrivit lui Jordi Savall, prezentarea muzicii instrumentale savante de la curtea otomană din secolul al XVII-lea.

„Cartea ÅžtiinÅ£ei Muzicii” a fost scrisă în limba turcă în perioada petrecută de Dimitrie Cantemir la Istanbul, fiind un studiu amplu asupra muzicii otomane, în ceea ce priveÅŸte teoria, stilul ÅŸi formele existente. Astfel, „Cartea ÅžtiinÅ£ei muzicii” reprezintă cea mai importantă colecÅ£ie de muzică instrumentală otomană a secolelor al XVI-lea ÅŸi al XVII-lea.

„Am început să cunosc colecÅ£ia pe care a alcătuit-o în epocă ÅŸi am fost surprins să observ aceste muzici orientale, de tradiÅ£ie orală, cu atât mai mult cu cât erau rezultatul culegerii nu a unui muzician turc, ci a unui cărturar român, care concepuse un studiu atât de interesant asupra muzicii otomane din acea vreme. Am fost foarte surprins”, apreciază Jordi Savall.

“Piesele pe care Cantemir le-a cules, tonalităţile, modurile, ritmurile, înălÅ£imile, toate sunt absolut formidabile.”

Jordi Savall

Vă ofer spre descărcare timp de 10 zile albumul celebrului muzician Jordi Savall:
http://dl.transfer.ro/Dimitrie_Cantemir_-_Le_Livre_de_la_Science_de_la_Musique__1673-1723_-transfer_RO-17sep-9f5ea0.rar  Audiție plăcută!

1. Der makam-i ‘Uzzâl usules Devr-i kebir (118) «Bu¨yu¨k Devr» Mss. D.Cantemir 5’5

2. Los Paxaricos – Maciço de Rosas Sépharade (Turkey) 5’06

3. Taksim (Kanun) Improvisation 1’36

4. Der makam-i Muhayyer usules Muhammes (285) Mss. Dimitri Cantemir 5’03

5. Chant et Danse (Duduk) Armenian Tradition 3’58

6. Taksim (Oud) Improvisation 1’19

7. Der makam-i Hu¨seyni Semâ’î-i Baba Mest (268) Mss. D.Cantemir 7’47

8. El amor yo no savia=Viaje hize Sépharade (Esmirna) 4’08

9. Taksim (Lira) Improvisation 1’35

10. Der makam-i Suri Semâ’î (256) Mss. D.Cantemir 3’33

11. Lamento: Ene Sarére (Duduk) Barde Ashot (Armenian Tradition ) 2’33

12. Madre de la gracia Sépharade (Turkey) 3’05

13. Der makam-i Saba usules Çenber (96) Edirne’li Ahmed 4’09

14. Makam «Esmkhetiet-Yis kou ghimeten-Tchim guichi» Barde Sayat Nova (Arménie) 7’18

15. Der makam-i ‘Uzzâl usules Berevsan (148) ‘Alí H^äce Mss. D.Cantemir 4’51

16. Venturoso Mançevo Sépharade (Esmirna) 4’38

17. Taksim (a 4) Improvisation 2’50

18. Der makam-i Hu¨seyni Sakil-i Aga Riza (89) Mss. D.Cantemir 3’30 

Vă recomand articolul: „Muzica lui Cantemir e formidabilă“, realizat de Monica Isăcescu

( http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=15327 )

Informație preluată de pe pagina de facebook a lui Florentin Duban, căruia-i mulțumesc!