Seria “Anomalii”: C-O-M-U-N-I-S-M-U-L

3:58 am Octavian Dărmănescu, Seria "Anomalii"

emblema

Bună seara, cetăţeni, vă propun o mică dictatură, vorba cofetarului, o să vă placă. Vă voi termofica pe toţi, voi da tutulor salopete, veţi fi fericiţi prin lege. Şi-au stat ţăranii să audă ce le zice, cum stau copiii la poveşti. Crescătoria de oameni se întindea pe tot pământul, ghemurile de sârmă ghimpată alergau ca nişte iele obeze, mâncăcioase, care nu se mai satură. Peste tot domnea aşteptarea lui Dumnezeu, lege universală tare ca gravitaţia, corozivă, care cănea statuile absolute ale lui Lenin, timpul trecea, oamenii se deşteptau, se scuturau şi treceau din nou la capitalism, 89, 89, poftiţi la miruit! Dar, vai, ce eroare! Comunismul are câte o pâine pentru toţi, aşezaţi-vă liniştit la locurilii voastre! Făptuirile Partidului, depozitare cu dobândă de muşchi verde a visului de odinioară, stăruiesc încă în fruntariile ţării, mândria proletarilor alfabetizaţi glorios, deportaţi apoi într-o pensie comică.

Comunismul a vrut ca manualele de istorie să se termine cu el şi cu produsul lui finit, omul nou, Nilă Moromete cu cravată, alfabetizat relativ şi dedat la depăşiri de plan, burghezit, cu apă la botul calului, ieşită din părete, zisă şi curentă. Polologhia proletară arăta că după capitalism urmează inevitabil comunismul, teorie nemţească, pusă în practică azi la chinezi care se chinuie, dintr-un puseu oficial de sinceritate, să construiască şi capitalismul, pe care l-au fentat. Comunismul a venit cu crinii-n puşti, cu brigăzile visătoare de fierar-betonişti, ne-a făcut baraje, ne-a irigat sfecla, a dezvăţat-o pe tovarăşa vacă să se mai balege independent, acum dânsa basculează fix în lopata văcarului. Comunismul a promis aproape teologic râuri de lapte, marfare cu miere, pere-n plopi şi micşunele pe trupul slugarnic al răchitei. Credea că e prea mare ca să eşueze, avea cel mai simplu motor, carburantul lui era supunerea maselor, consum zero. Devălmăşia, trăitul la comun, începută paleografitic în peşterile din Lascaux, era o nostalgie recuperată violent în zilele democraţiei populare, apoi, mai urban, în pădurile de blocuri din oraş.

Feriţi-vă de comunism, el vrea să domnească peste nişte morţi vii, pururea datori! El e ca salvamarul acela sinistru care vine râzând direct spre tine ca să te înece. Damblaua lui e să confişte cât mai mult, adică să redea, chipurile, ţării. Proprietatea, în esenţă, e desfrânare, factor de lăcomie, deviaţie originară de la scopul real al omului : a munci pentru Partid. Partidul, entitatea ipostatică a statului, practică oameni preţioşi, fuduli, care în spatele birourilor lor masive se descalţă discret să se scarpine în talpă. El stoarce până la refuz ţâţele mincinoase ale propagandei, confiscă ciuturile şi apa din fântână, emană periodic minciuni date cu sare, puse-n galantar drept adevăruri. Comunismul prosteşte. E un sistem de tipul Triunghiul Bermudelor, dispari definitiv în substantivul mamut, anihilator, defectiv de singular, ”mase”, pur şi simplu devii mobilă sau, mai aerisit, gard viu sau, de ce nu, scaunul şefului tău.

Stalin păzeşte din turn, rece, cu ochi ficşi, traiectoria umbrei lui, mi-e frică. Cu lumânarea în dinţi, ne vom oferi cadou miliţiei. De mână, ca nişte pionieri rătăciţi la Năvodari care au uitat parola, vom fi trataţi, vom sta cu „Capitalul” pe noptieră ca bolnavul cu glucoza la cap. Aş dori să mă trag de păr, să mă arunc peste zidul Berlinului în culoarea roz imperialist. Intelectualii, cvadratura lipsă a turmei, vom rumega varză fiartă, simbolul râvnei patriotice, la poalele sfintei hidrocentrale Bicaz, ne vom bâlbâi în faţa unei banale sticle de Cola, gustul dezmăţului. Dracul cosmopolit, cu guma-n păr, în vacanţă forţată la ţară, recte Estul Europei, va trage din nou sirena în la minor a lui Vasile Roaită, vom fi chemaţi din nou la parastasele lui Marx. Şampania o va bea poporul prin reprezentanţii săi, Maradona, nu vrem goluri, vrem fasole!

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.