pridvorul lui laurentiu dumitru

Cornel Diamandescu
(via mail)

Potrivit proiectului iniţiat de actuala conducere a Muzeului Ţăranului Român depus la Ministerul Culturii, în baza căruia s-au obţinut banii pentru reconsolidarea clădirii, din luna mai 2010 se va trece la strângerea expunerii Horia Bernea. Concluzia majoră care reiese este că expunerea Bernea va fi fotografiată, filmată şi expusă în mediul virtual, pe internet. Dezbaterea de vineri, 5 februarie 2010, a fost o falsă dezbatere, întrucât decizia fusese deja luată şi era aprobată de Ministerul Culturii. Nicăieri în proiect nu se specifică faptul că acest demers de trecere din real în virtual va fi unul temporar, doar pentru perioada şantierului, sau că va fi o dublare a realităţii, dimpotrivă.

Intenţia este cât se poate de clară. Ea reiese şi din comunicatul difuzat în mass-media. Au fost invitaţi să-şi dea cu parerea toţi, mai puţin cei direct interesaţi de această problemă: prietenii lui Horia Bernea. Nicăieri nu există o dovadă adusă de un specialist – arhitect – sau de un grup de specialişti din care să reiasă faptul că începerea lucrărilor de consolidare a clădirii este sau ar trebui să fie ceva iminent.

Maniera în care se pune problema este un soi de silogism pervertit:
1. trebuie neapărat consolidată clădirea;
2. o refacere a sălilor lui Bernea este imposibilă şi inutilă, întrucât se modifică drastic spaţiul;
3. prin urmare, nu ar fi mai bine să se renunţe de tot la ea?

În acest fel, se şterge pentru totdeauna orice urmă a lui Horia Bernea şi dispare un loc în care valorile Bisericii Ortodoxe au stat la vedere vreme de douăzeci de ani, spre folosul zecilor de mii de vizitatori.

“Cine se atinge de nucleul expunerii Bernea atenteaza la identitatea muzeului” – ne avertizează pictorul Sorin Dumitrescu şi prietenul vechi al Muzeului, Mugur Vasiliu -, “căci nu ne putem imagina un ţăran român ateu. Asistăm practic la o noua moarte a creatorului Muzeului.”

Horia Bernea a ctitorit cel mai important aşezământ de cultură tradiţională din România, Muzeul Ţăranului Român, organizat după toate exigenţele muzeisticii contemporane. În anul 1994 i s-a decernat, de către Fundaţia Culturală Română, Premiul pentru contribuţia adusă la recuperarea tradiţiilor spirituale ale civilizaţiei ţărăneşti, la care se adaugă Marele Premiu “George Apostu.”