Scara la cer, Marin Sorescu
December 30, 2009 5:31 pm Uncategorized
de Marin Sorescu
Un fir de păianjen
Atârnă de tavan.
Exact deasupra patului meu.
ÃŽn fiecare zi observ
Cum se lasă tot mai jos.
Mi se trimite ÅŸi
Scara la cer – zic,
Mi se aruncă de sus.
Deşi am slăbit îngrozitor de mult
Sunt doar fantoma celui ce am fost
Ma gândesc că trupul meu
Este totuÅŸi prea greu
Pentru scara asta delicată.
-Suflete, ia-o tu înainte.
Pâş! Pâş!
Delia :
Date: December 30, 2009 @ 11:31 pm
Superb!
La mulți ani!
Dan :
Date: December 31, 2009 @ 12:53 pm
Hmm… Nu mi-a placut niciodata acest “poet” – personal il consider un parazit si impostor in ciuda osanalelor aduse de altii.
Deh nu-mi prea plac mie poeziile, dar Eminescu sau Radu Gyr sunt net superiori acestui sarlatan si marlan de Sorescu, fara suparare. Avea Gyr o poezie faina, pe care Dan Puric a scris-o in cartea sa, dar n-o mai tin minte… Avea parca refrenul “Ne vom intoarce intr-o zi”.
Sorescu asta n-are nici rima, nici ritm, nimic, e gol. Halal poet. Ceea ce scrie el nu poate fi numita poezie, numai in masura in care maneaua e muzica (si din pacate pt. multi e).
La multi ani.
Ramo :
Date: December 31, 2009 @ 1:31 pm
Tii, mai Dan, mai, in ziua asta frumoasa, tu vii cu textul asta, mai puiutzule?
Poezia e faina, chiar superba, un pic trista, dar faina.
Primul impuls, dupa ce am citit ‘genialul’ tau comentariu, mi-a venit in gand: “cine zice, ala e”. Adica tu, maica, ai in tine cine stie ce dureri si acum le-ai scos afara prin cuvintele astea.
Ma rog, sper sa te vindeci de toate.
Dumnezeu sa te ajute.
Sorescu se afla printre poetii mei preferati. M-au uns pe suflet multe dintre poeziile sale; cu toate ca iubesc mai mult proza, poezia lui e pe sufletul meu.
M-a odihnit mult o poezia de-a lui intr-un moment de cumpana.
eugenia :
Date: December 31, 2009 @ 1:50 pm
Ma bucur mult citindu-l pe Sorescu pe aceasta pagina. Cand anul isi retrage parca si umbra, imi este drag si dor de toti cei ce ne-au crescut in nemurire.
Trebuie sa luam aminte a nu ne lasa pruncii saraciti spiritual, caci anii ce vor urma vor fi ani in care sa va lasa cale libera pradatorilor de suflete.
MERGAND SPRE BINE
M. Sorescu
E bine, Doamne,
Ca Te-ai gandit la mine
Si nu L-ai lasat pe altul
Pentru delicata, infricosata
Ta experienta.
Eram si cel mai bun de tavaleala
Si ma laudam
Ca am in mine
O energie inepuizabila.
Am cazut in pacatul trufiei,
Iarta-mi-l mie,
E uman
Ia-Ti ochii si de la celelalte pacate.
Am crezut ca viata care mi s-a dat
E chiar a mea
Si ca eu sunt chiar eu,
Uitand poate uneori de Tine.
Acum, mergand spre bine,
Cum spun cei care ma vad,
Calc pe poala Ta de curcubee
Si, la toata infricosarea asta,
Adaug nestemata umilintei
Si aduc ziditorului lumii
Lauda mea de preamarire si slava.
(5.12.1996)
Mircea Puscasu :
Date: December 31, 2009 @ 2:48 pm
off topic
http://www.cotidianul.ro/gripa_porcina_a_facut_o_de_oaie-106049.html
Stefania :
Date: December 31, 2009 @ 5:34 pm
La Multi Ani! Fie ca Domnul sa va umple inima de pace si bucurie sfanta!
rufin liban :
Date: December 31, 2009 @ 10:14 pm
N-are rimă…Hmmm
An bun tuturor!
Leia :
Date: June 17, 2010 @ 12:27 pm
Multumesc, Laurentiu!
“Scara la cer” i-a fost dictata de poet sotiei sale, era atat de slabit incat nu mai putea scrie, se afla pe un pat de spital si-si contempla scara… Cata frumusete mai avea de daruit…
Dumnezeu sa-l aiba in paza, a fost un om bun si un poet foarte talentat!
catutzu :
Date: January 24, 2012 @ 3:23 pm
putin trist!!!ansa de cele mai multe ori te relaxeaza si an mare masura te pune pe ganduri!!!