pridvorul lui laurentiu dumitru

Refuzati vaccinul anti AH1N1, Pandemrix de la Glaxo!
Informati-va pe cei apropiati de acest vaccin cumplit!

Vaccinul anti AH1N1, Pandemrix de la Glaxo, este extrem de periculos pentru ca contine printre altele squalena si timerosal.
Scrie in descrierea produsului de pe siteul oficial glaxo. In paginile 1 si 13.
http://health.gsk.com/docs/UK_Pandemrix_SPC.pdf

Squalena produce reactii autoimune la injectarea sa atat la oameni, cat si la animalele de laborator. Squalena este un precursor de colesterol si hormoni steorizi (mineralocorticoizi, glucocorticoizi, androgeni, estrogeni si progesteron). Squalena este produsa si de organism. Ca urmare a injectarii de squalena apar anticorpii la squalena; practic sistemul imunitar va reactiona impotriva unui component propriu extrem de important si implicit substantele ce sunt produse din acest component vor fi afectate. Impactul ar putea fi interesant: infertilitate, perturbarea tuturor proceselor reglate de mineralocorticoizi si glucocorticoizi, boli autoimune in serie si, probabil, multe altele. Adevarul este ca NU STIE NIMENI CAT DE MARE VA FI IMPACTUL. Este doar clar ca va fi un impact imens, la inceput cu paralizii, GBS(Guillain–Barré syndrome), decese, boli autoimune, iar problemele de fertilitate vor fi vizibile peste cativa ani buni.
(cititi mai mult despre squalena aici
http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2009/08/04/Squalene-The-Swine-Flu-Vaccines-Dirty-Little-Secret-Exposed.aspx)

Timerosalul este o sare de mercur (cu aprox. 50% mercur) mai toxica decat mercurul singur. În vaccin exista intr-o cantitate enorma, cantitate declarată de însăşi producători, exprimată în unităţi de măsură improprii pentru a părea cantitate neglijabilă (5micrograme timerosal in 0.5 ml vaccin, zic ei, cam 1%) când se stie ca ar trebui să exprime mercurul în “parts per billion” (ppb), unitate în care concentraţia maximă admisă este de 1 ppb în apa potabilă (la 2ppb mercur apa este considerate contaminata) , iar într-o doză de vaccin este în cantitate de 10.000.000 ppb (echivalentul lui 1%).
Cand un deseu are mai mult de 200 ppb mercur este considerat deseu toxic si necesita conditii speciale de evacuare, stocare si transport, iar daca un vaccin are intre 100.000 ppb timerosal (aprox. 50.000 ppb mercur) pana la 10.000.000 ppb, vi se pare normal sa-l injectam in copiii nostri? De ce?
(vedeti mai mult despre mercur, vaccinuri, autism si agenda mondiala de vaccinari aici
http://video.google.com/videoplay?docid=6890106663412840646&hl=en#)

Feriti-va copiii de acest vaccin otravit!
Dati mai departe.

Totul despre virusul H1N1

1. Raufacatorul cu chei potrivite

Fiecare celula poarta la suprafata terminatii cu o anumita forma (tip umbrela, tip con, oval etc.) La randul lor, virusii si-au dezvoltat formatiuni complementare, care se prind de formatiunile celulelor. Pentru o imagine mai buna celula reprezinta broasca, iar virusul cheia. Odata atasat virusul penetreaza membrana celulei si transforma celula in maternitate, distrugand-o. Virusul nu se comporta insa ca un spargator, adica nu are un set de chei pentru toate celulele. H1N1 se ataseaza doar de celulele nasului si gatului, provocand forme respiratorii de gripa, de regula moderate. Colegul sau, H5N1 (gripa aviara) se ataseaza de celulele plamanului, provocand o forma fatala de pneumonie (pneumonie hemoragica). Din fericire H5N1 nu se transmite prin aer, ci doar prin contact, insemnand ca este mai greu de contactat.

2. Vrem heie? Furam de la altii!

Odata patruns in celula virusul isi distruge invelisul. Partile componente se multiplica. Celula este perforata si virusul nou-nascut este eliberat in organism. Situatia se imparte in doua: daca celula-maternitate e curata, virusul se poate divide in liniste. Diviziunea este insa una inteligenta. Virusul nu va avea alte chei, insa va incerca sa le adapteze pe cele existente, de regula schimbandu-le pozitia. Multiplicarea este insa o arma cu doua taisuri, caci virusul eliberat este de fapt o copie, care la randul lui va da nastere unei alte copii. Prin copiere succesiva – copie dupa copie – virusul se va deprecia si in final se va stinge. Daca insa celula e infectata cu alt virus, noul virus va imprumuta elemente din virusul rezident. Si, dupa cum banuiti, va cauta chei.

3. Chei periculoase

In 1918 H1N1 a avut cheia pentru plamani. In 2009 acest lucru s-a petrecut in Mexic, Norvegia si mai ales in Ucraina, unde plamanii victimelor aratau ca si cand ar fi fost carbonizati (mutatia D225G). Din fericire copilasul lui H1N1 n-a rezistat, poate si pentru ca a fost conceput singur, nu in colaborare cu alt virus.

4. Antivirusi

Multi confunda bacteria cu virusul, si implicit antiviralele cu antibioticele. Bacteriile sunt entitati stabile, animalute microscopice, in timp ce virusii nu sunt nici macar celule, ci bucati de celule (sau caramizile din care se construiesc celule), care nu pot trai in afara unei celule gazda. E drept ca in infectii virale organismul se poate suprainfecta cu bacterii, dar a lua antibiotice pentru o infectie virala sau antivirale pentru una bacteriana e ridicol. Ceea ce nu se stie e ca antiviralele nu omoara virusul. Ele fac un lucru absolut haios: acopera cheile virusului cu o membrana, in asa fel incat acestea nu se mai potrivesc nicaieri. Antiviralul e nespecific, adica nu se uita daca actioneaza pe un virus H1N1 sau H5N1. Misiunea lui e sa acopere chei, nu sa recunoasca virusi. Mai mult: nu se poate lua decat o singura data. A doua oara virusul il recunoaste si se fereste din calea lui. Cu alte cuvinte daca esti bolnav de gripa uzuala si ai luat Tamiflu medicamentul nu va avea efect a doua oara. Ceva in genul Petrica si lupul.

5. Vaccin

Un vaccin decent are un timp de fabricatie cuprins intre 2 si 6 ani. Cum insa pandemiile au doar pauze de cateva luni, orice vaccin va avea bube majore. Calculati cati ani s-au scurs din martie 2009 pana in septembrie 2009 si veti intelege. In plus vaccinul se confectioneaza din virus mort sau atenuat, insa un virus existent. Daca maine virusul naste un copilas nociv vaccinul de pana acum e dudu barat. Virusul se divide rapid, in timp ce oamenii sunt nevoiti sa lucreze ani intregi la un vaccin. 1 la 0 pentru virus.

6. Spitalizare?

In 99% din cazuri virusul se prinde de caile respiratorii, si atunci nu este necesara specializarea. In rare cazuri – de regula mutatii – se va localiza in plamani, paralizandu-i, si atunci va fi nevoie de sustinere artificiala a respiratiei.

7. Tamiflu?

E cu cantec. Antiviralul ataca virusii solitari, ori virusul a inteles si el dictonul cu UNIREA FACE PUTEREA, asa ca se uneste in chiorchini de cate 8 indivizi. Antiviralul se aseamana cu antiaglomerantul din sare. El actioneaza doar pe sare macinata, nu si pe bulgari de sare, pe care nu-i poate desface. Aici vine buba. Analizele dureaza cam trei zile, timp in care virusul se uneste nepermis de mult, ceva in genul unui cancer viral. Unii medici dau antiviral preventiv, la oha, dar daca gripa a fost una obisnuita pacientul a rupt-o-n fericiere la venirea lui H1N1, mai ales daca e fericitul castigator al infectiei plamanilor. Si nu va radeti, ca lozul cel mare e greu de castigat, dar exista si castigatori (RIP!)

8. Am luat-o deja. O mai iau?

Pai daca e virus mutant o cam iei, ca practic e un virus nou.

9. Predictii

1. Optimista: prin recopiere virusul se va deprecia in timp si se va stinge
2. Stabila: nu se modifica, ramane stabil si moderat
3. Apocaliptica: finalmente fura cheia pentru plamani. Candidatul ideal e H5N1. Pentru asta e nevoie de doua epidemii simultane, H1N1 si H5N1. Atunci incepe balul.