pridvorul lui laurentiu dumitru

“Foaie Naţională”, Revistă Naţional-Istorică online

http://foaienationala.wordpress.com/

Motto: “Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul!” (Mihai Eminescu)

“Ce am fost odată şi ce suntem acuma… Ce ştim, ce nu ştim şi de ce nu ştim anumite lucruri despre România si istoria ei. Despre mari români, despre minţi sclipitoare si fii ai neamului românesc. Foi de trecut si de prezent ale acestui popor. Voi incerca aici să adun mărturii, articole, evenimente, fapte istorice si prezente, mai puţin cunoscute de românul aflat, iarăsi, în plină modernizare.” (Cezar Machidon, editor “Foaie Naţională”)

“Cezar Machidon, editor al Foii Nationale si al blogului ProOrtodoxia, este un tanar de vreo 21-22 ani. Il cunosc de ceva vreme, de aici, de pe baricadele netului ortodox. L-am si intalnit de cateva ori la cateva evenimente ortodoxe din Capitala. Cand ma intersectez in online-ul ortodox cu truda acestui baiat, inima-mi devine usoara, si-mi spun ca tara acesta mai are inca sanse de a fi iarasi ce a fost candva. O, de-am avea mai multi tineri ortodocsi practicanti preocupati de istoria cea profunda a natiei noastre…” (Laurentiu Dumitru)

+++

UPDATE: Dupa ce am postat prezentul material i-am dat lui Cezar linkul pe mess. Am schimbat cu el cateva vorbe, prilej cu care a mai adaugat cuvinte de suflet care, socotesc, e bine sa le impartasesc cititorilor acestei postari. Inca o data ma arat profund impresionat de frumusetea gandurilor acestui tanar.

Frate Laurentiu, eu sunt asa cum ma stii, desi poate nu ma stii prea bine, mi-ai lasat impresia ca te pricepi la oameni. Insa ceva s-a schimbat la mine, am curaj, curaj sa fiu Roman si Ortodox oriunde m-as duce si in orice situatie. Am invatat ca ne nastem cu niste datorii fatza de Dumnezeu si fatza de Neam. Macar aceste datorii sa le implinesc si sa le implineasca cat mai multi. Ce va trece de aceste datorii, va fi spre Sfintenie, dar macar datoria sa ajung sa mi-o fac. Si vreau sa am puterea sa o fac.

Eu simt durere cand ma gandesc la Neamul nostru, simt durere cand ma gandesc la cat au suferit altii. Eroii nostri, martirii… orice pacat pe care-l facem noi, il facem pe constiinta lor si asta ma doare cel mai tare. Ei si-au dat viata pt neam, adica si pt mine, iar eu pacatuiesc mereu. Nici macar bun simt nu mai avem. Ma dor tare astea. Din inima iti zic. Multumesc din nou pt incredere!

Cezar