pridvorul lui laurentiu dumitru

Diacon Roberto-Cristian ViÅŸan

Scientologia susÅ£ine a fi studiul relaÅ£iei sufletului cu el însuÅŸi, cu ceilalÅ£i ÅŸi cu tot ce înseamnă viaţă. Adevărul este ceea ce crezi tu că e adevărat. A fost fondata în anii ’50 de scriitorul de science-fiction Lafayette Ron Hubbard.

Adepţii scientologiei cred cu tărie în extratereştri si în multiple reîncarnări, drept pentru care sunt priviţi cu destul scepticism de restul lumii. De altfel, prima controversă pe marginea acestui subiect este daca scientologia este o religie sau o secta. Este şi cea mai simplă controversă. Nu poate fi o religie deoarece nu îl poate defini pe Dumnezeu, cu atât mai puţin relaţia omului cu divinitatea, dar nici o sectă pentru că nu s-a rupt din nici o religie.

Povestea din spatele acestei credinÅ£e este si mai plina de ciudăţenii. Hobbard afirmă ca oamenii nu sunt decât niÅŸte fiinÅ£e spirituale, fara corp si fara minte, numite Tetani. AceÅŸtia au fost aduÅŸi aici, pe Pământ, acum 75 de miliarde de ani de Xenu, seful tuturor ÅŸefilor din toate galaxiile, iar de atunci se tot reîncarnează. Numai ca aceÅŸti Tetani au fost la un moment dat contaminaÅ£i de către Tetanii Corporali, prin urmare, noi, oamenii, nu trebuie decât sa ne “detoxifiem” pentru a deveni puri în viaÅ£a următoare.

ÃŽn recrutarea adeptilor, scientologii se folosesc si de numele sonore ale celor care au pasit în rândurile lor: Tom Cruise, Lisa Marie Presley, Priscilla Presley, John Travolta, Donald Trump. Pe siteul oficial al organizaÅ£iei aflăm că în lume sunt 7500 de “biserici” scientologice.

Imaginile video prezentate pe site redau interiorul unei “biserici”, mai degrabă o sală de conferinÅ£e plină de tehnologie de ultimă generaÅ£ie, oameni zâmbitori ÅŸi binedispuÅŸi, un birou de informaÅ£ii,sală de studiu. Cultul este aproape inexistent. “Crezul” organizaÅ£iei scientologice este mai degrabă un amalgam de drepturi ale omului sau drepturi civile: oamenii au dreptul la autoapărare, să vorbească, să scrie sau să gândească liber, omul este în esenţă bun, el trebuie să încerce să supravieÅ£uiască, sufletul trebuie salvat, etc).

Scientologia este considerata de foarte mulţi cel puţin ciudată, mai ales din cauza misterului ce o învăluie. Se spune ca membrii cultului sunt monitorizaţi si feriţi de prietenii care nu fac parte din cult, ca sunt cerute sume mari de bani pentru susţinerea cultului. Scientologii afirmă că ei cred în existenţa mai multor dumnezei, dar lasă nedefinit termenul de Dumnezeu, fiecare membru este liber să-l definească pe Dumnezeu aşa cum doreşte. Scientologii spun că nu trebuie să-ţi abandonezi propria religie pentru a deveni Scientolog. De altfel, Ron Hubbard nu a făcut altceva, zica-se, decât să continue lucrarea unor mari învăţători religioşi precum: Buda, Isus, Moise, Confucius, Tao, Zoroastru, Mahomed. Scientologia preia, spun adepţii lui Hubbard, idei din toate marile religii ale lumii şi din descoperirile lui Sigmund Freud. La toate acestea se adaugă descoperirile făcute de Hubbard în domeniul psihologiei.

Scientologia afirmă că omul nu este decăzut, păcătos, ci doar inconştient de natura sa spirituală eternă, care este bună şi perfectă. Iisus este privit ca doar unul din numeroşi profeţi de pe Pământ şi nu ca Fiul lui Dumnezeu.

Scientologii resping existenţa iadului ca loc de pedeapsă pentru cei răi spunând că această doctrină specifică creştinismului este o invenţie ce are scopul să-i facă pe oameni nefericiţi. Mai-marii sectei utilizează prozelitismul printre imigranţii din estul Europei momindu-i cu locuri de muncă bine plătite. La Milano, Biserica Scientologică îi atrage pe românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Adepţii organizaţiei promit optimizarea psihicului şi posibilitatea unei colaborări bănoase pentru membri.

Scientologia a devenit subiect monden de când s-a înscris în grupare actorul Tom Cruise, considerat a fi ambasadorul acestei religii. Biserica susţine că are opt milioane de adepţi în 65 de ţări, printre care şi România. În Italia, instituţia are statut legal de sectă în schimb în Germania a fost interzisă.

ÃŽn Romania este deschisă o singură filială, în Harghita, dar în Ungaria exista deja 10 centre scientologice. Totul începe cu pliantul-reclamă oferit pe stradă de colaboratori, care te salută ÅŸi te întreabă ce mai faci, în româneÅŸte. Odată captată atenÅ£ia interlocutorului, se trece la primul pas: un test de personalitate licenÅ£iat de Oxford, care se face într-un cadru anonim. Nimic nu sugerează că este vorba de Biserica Scientologică. Testul evidenÅ£iază automat anumite carenÅ£e psihologice, astfel că se trece la pasul doi, cursurile menite să “îndrepte” aceste probleme. Abia pe durata acestor cursuri contactul cu secta devine concret. Confuzia este creată prin utilizarea crucii ca simbol. Voluntarii scientologi poartă în activităţi vestimentaÅ£ie pe care este redată crucea ceea ce poate induce ideea unei legături cu creÅŸtinismul. De asemenea se induce iluzia că după ce ai aderat la scientologie poÅ£i să îţi păstrezi ÅŸi religia pe care ai avut-o anterior. ReuÅŸesc să facă un prozelitism incisiv prin implicarea permanentă în acÅ£iuni împotriva consumului de droguri sau pentru susÅ£inerea drepturilor omului. CreÅŸtinii neîntăriÅ£i ar putea fi tentaÅ£i să potrivească aceste învăţături peste cele creÅŸtine, amăgindu-se că nu ÅŸtirbesc cu nimic frumuseÅ£ea credinÅ£ei lor.

Dorirea de înÅ£elepciune ÅŸi de ÅŸtiinţă nu este rea, însă Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Coloseni ne îndeamnă: “LuaÅ£i aminte să nu vă fure minÅ£ile cineva cu filozofia ÅŸi cu deÅŸarta înÅŸelăciune din predania omenească, după înÅ£elesurile cele slabe ale lumii ÅŸi nu după Hristos”. (Coloseni II, 8), iar în Epistola I Corinteni III, 18 întăreÅŸte zicând: “Nimeni să nu se amăgească. Dacă i se pare cuiva, între voi, că este înÅ£elept în veacul acesta, să se facă nebun, ca să fie înÅ£elept”.

Citiţi şi: http://laurentiudumitru.ro/blog/2008/12/20/biserica-scientologica-si-mitropolitul-banatului/