Seria “Anomalii”: M-I-C-R-O-B-I-S-T-U-L

12:48 am Octavian Dărmănescu, Seria "Anomalii"

primul microbist al tarii

Octavian Dărmănescu

Alo, redacţia, luaţi-mă corespondent de război, pe-aici toţi se taie pe mână! Dacă ţara nu e în război, se găsesc destui să se simtă cu raniţa în spate, cu puşcociul la carâmb. Microbismul este starea de război pe timp de pace. Microbismul este o refulare a xenofobiei de care colcăie întregul stadion, o mare erecţie patriotică la auzul imnului naţional. Nici că ai bănui acest talibanism la un popor cuminte, care aşteaptă resemnat o nouă cotropire. Câine rău, nu subestimaţi, pe vremuri, strămoşii lui îl schimbau pe împăratul chiar de la sediu, din Roma. De aici şi dispreţul patronului de club, cerebral, pentru nişte maniaci care chiar cred în afacerea lui… Psihologic, se explică simplu: ofticat din fire, călărit de şefi şi ameninţat de soacră, valahul se descarcă pe tarlaua cu scaune. De aceea, sociologic vorbind, stadionul este o instituţie balneară.
Ham-ham, miau-miau!

Şi acum, o mostră patologică din lirica Youtube, autor Jinksdow, un dinamovist: „Oriunde merg şi orice fac, în faţă văd doar roşu alb. Sufletul meu e colorat în alb şi roşu. Roşu alb”. Ca să aibă viaţă bună, fotbalistul trebuie să se culce cu toată galeria, cu toţi maniheii din genul celui de mai la deal. Pentru cunoscători, galeria se împarte în microbiştii din tribune, sămânţari pasivi, şi ultraşii de la peluze, suporterii totali, combinaţi la salariu cu majoretele valahe, violente, fetiţele latino-infernale. Microbistul are în jachetă un miros persistent de mitocan. Fiul lui, crescut la acelaşi piept, a sărit de mult calul, s-a făcut „ultraş” (ultras 4 ever!). Un fel de mujahedin al sportului denumit abuziv rege. Pentru ultraş, un meci de fotbal fără jandarmi pe targă e ciudat ca un film poliţist fără morţi. Un ultraş este un canibal alfabetizat parţial, îl poţi folosi cu nădejde aruncător de rezervă în actele teroriste. El aşteaptă înnebunit să se schimbe porţile, să-l aibă la mână pe portarul advers. Se roagă cerului la fiecare pasă, la tragerile la sorţi stă cu biblia pe ochi, are ciudă pe Dumnezeu că nu se bagă, că ţine cu toţi. Dacă dau gol ai lui, face pe el de fericire, dacă înscriu ai lor, dă în damblageală şi cască o privire fixă, de macrou congelat.
Be-he-he, cra-cra!

Pe microbist îl cunoşti în amicale, n-are miză, n-are stare. Sparge la seminţe, e deja băut, aşa cum îi stă omului bine, e supărat de acasă, doar un gol l-ar mai distra. Microbistul român, în general, e leneş, el strigă numai dacă dau gol ai lui. Dacă dau ceilalţi şi nu se mai opresc, el e deja în drum spre casă, cu o fractură de interes imprevizibilă.

Microbistul este un monument al informaţiei. Un microbist care se respectă ştie toată echipa veche, de când era tatăl lui copil şi bunicul lui în vlagă. El comentează filozofic, ca un vultur împăiat, meciuri incendiare care, peste câteva luni, se dovedesc, cu procurori, că au fost blaturi… Totuşi, microbistul e băiat bun, el merge chiar dacă s-a anunţat că va fi blat, zice că merge la cinema, blatul fiind un film despre fotbal cu coloana sonoră reală, cinstită, live adicătelea. El crede sincer în echipa mare, aleargă mulţumit după mingiile celei de-a doua şi, din motive obscure, are mereu ceva cu arbitrul, pe care aproape toată partida îl trimite la origini.
Sunteţi de sub Podul Grand, sunteţi rude cu Mailat!

Galeria o poţi lua în sens speologic, o grotă plină cu tâlhari. Umple stadionul de personalitatea ei multă, înjură cu fair-play: ciocu’ mic, botu’ pe labe, să mori de Revelion!, eşti un praz prost, ţărane, îţi bate porumbu’ în geam, te-am pupat pe botul oii! Tobele bat a dansul ploii, treaba s-a stricat, ne mai trebuie trei goluri să nu luăm bătaie! Şeful galeriei are contract, e bugetar, agitator, poate trece şi la duşman, că asta îi e meseria, trebuie să fie imparţial. El are adânca responsabilitate de a se cânta ordonat, are La-ul pe telefon, dar nu îl foloseşte, că nu-l aude, ai lui rag prea tare. El a încheiat cu stadionul o căsătorie militară. După băile de mulţime, drog pentru el, rămâne ca o cârtiţă beată care s-a împotmolit prin galerii. La noi, fotbal de doi lei, dar lumea tot mai cântă, dictatura fotbalului în această ţară de manelişti are mulţi adepţi burtoşi, prostiţi de bere. Şi să nu uităm impresarii; în cariera lor, televizorul are importanţa matrimonialelor în evoluţia peştilor. Tehnica şi publicitatea au crescut rolul lui, ca şi al patronului, geambaş de carne vie, traficant de jucători.
Fortza Cimentul Fieni, hai cu locu’ 9!

Spânzurat cu fularul Stelei, fotbalul românesc, mulţime vidă pe plan european, are milioane de fani. Numai un suporter adevărat ar sta însă noaptea să picteze bannere obscene, numai unul ca acesta ar răguşi, şi-ar scoate sufletul pe gură ca să-l arate la lume. El are pe uşa de la baie toată echipa, ruptă de nevastă într-o altercaţie inopinată, lipită însă cu grijă şi respect, trăieşte din trecut, reperul lui naţionalist fiind Sevilla, ’86. Oricum, patologia merge mai departe. La retrogradare, ultraşul îşi pierde libidoul, sensul vieţii şi cheile de la boxă. Dragostea lui explozivă de pirotehnist îl ţine toată ziua lângă echipă, e o buruiană de stadion, vine acasă seara, copilul îi spune nene, că nu prea îl cunoaşte. Îl pupă grăbit pe frunte, înfulecă ceva, deschide netul şi scrie: „bravo banele joci bine pentru steaua lasă şi mutu a făcut greşeli şi colegii tăi nu este nimic se mai întâmplă dar ori cum eşti un jucător bun pentru steaua cel mai mult sa mor de nu îmi place meciurile din liga a doa sunt mai spectaculoase”.

13 Responses
  1. Lonelyshepherd :

    Date: August 4, 2009 @ 1:41 am

    “o mare erecţie patriotică la auzul imnului naţional”…???!!!Cu toata admiratia…nu crezi ca, totusi,e prea mult??!

  2. Adrian P :

    Date: August 4, 2009 @ 10:09 am

    Asta am vrut sa spun si eu de mai demult.
    Nu mi se par deloc duhovnicesti aceste texte.
    Nu mi-l pot inchipui pe Hristos “facand misto” de altii. Poate doar plangand pentru ei.

  3. laurentiu :

    Date: August 4, 2009 @ 11:21 am

    @ Adrian P.

    Ironia uneori, cand se adreseaza unei categorii si nu unei persoane, poate avea efect taumaturgic.
    Sa stii ca Hristos a fost ironic uneori. Cand a spus ca nu a venit pt cei drepti, ci pt cei pacatosi a fost ironic. Asta e o vorba de pamflet. Venise desigur si pt cei drepti. In diferite situatii a folosit imagini foarte graitoare si unele foarte dure, intepatoare (de ex. morminte varuite).
    Pamfletul in sine este un text care incerca sa tamaduiasca ironizand. Nu zic ca textele pot face minuni, si, intr-adevar ele nu sunt duhovnicesti, dar uneori te poti pune putin in ordine, cand te simti cu musca pe caciula.
    Cred ca daca as fi fost microbist, citind asta mi-ar fi fost rusine cu viata mea si probabil ar fi putut fi un pas spre schimbare.

  4. Eugen Serea :

    Date: August 4, 2009 @ 12:29 pm

    Felicitari, fr.Laurentiu!
    Intr-o vreme cand toti se ascund dupa fals smeritul “vai de pacatele mele, eu ticalosul si nemernicul, cum sa am eu o atitudine, asta inseamna sa judec!” tu ai curajul sa spui lucrurilor pe nume! Macar de s-ar simti cineva vinovat inaintea Domnului si si-ar pune niste intrebari in genunchi, inaintea Lui!
    Uimitor este ca exista crestini furibunzi, care se bat cu canoanele Ortodoxiei in piept, dar nu se deosebesc de ultrasi decat prin lipsa violentei fizice, ca de cea verbala nu duc lipsa…
    Iar cultura lor fotbalistica surclaseaza lesne cultura biblica si patristica…
    Chiar si postul, rugaciunea, milostenia, sunt tratate ca niste performante sportive!
    Iubirea aproapelui? Doar daca e ortodox si el! Daca nu, sa-l scuipi cu scarba!
    Cercetati cu totii blogg-uri ortodoxe si va veti convinge…
    Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii!

  5. Elena :

    Date: August 4, 2009 @ 2:58 pm

    Pai e lipsa de educatie si de model… e lipsa de parinti responsabili, etc. Toata lumea s-a incurcat in teorie, in doctrina (pe care nu o stiu oricum), in felurile de a recunoaste un crestin (cate basmale are, cat de lunga e fusta, etc), in atribute care te coboara in sus (pacatosul de mine..) etc si a uitat lumea sa traiasca. Toti se omoara singuri. Cu vorbele lor. Cu judecata lor. Cu demagogia lor.

    Oamenii nu se mai preocupa de a ajuta copiii sa inteleaga ce trebuie sa faca, ii obliga la o anumita rutina, dupa care ii recompenseaza cu 4 ore la TV/calculator sau afara cu baietii de la bloc. Ca deh, a stat bietul copil 2 ore la usa bisericii si a jucat leapsa. Si uite asa cresc copiii si ajung din copii dusi la biserica, oameni agnostici care nu vor sa aiba de-a face cu Dumnezeu si ale Lui. Pentru ca nu a inteles care e diferenta intre rau si bine, nu a simtit niciodata ce bine e sa te rogi, nu s-a format spiritual.

    Mai nou toata lumea se preocupa de sfarsitul lumii, cauta semne, le interpreteaza si le talmacesc, ca niste buni crestini cititori de semne, vise, stele si altele asemenea.
    Cu ce i-o ajuta daca afla cand vine sfarsitul, nu stiu nici ei. Ca oricum traiesc in aceeasi rutina deplorabila si nu sunt niciodata gata de moarte (asa cum te-ai astepta… daca tot stii ca vine sf lumii in douamiipaispe)

  6. Liana :

    Date: August 4, 2009 @ 6:07 pm

    Fara comentarii ! Suntem in post ! Si oricum nu sunt microbista .
    P.S. Cred ca multi, foarte multi se exorcizeaza pe stadioane, dar sa nu o facem si in scris spre citirea altora, mai bine mergeti pe stadioane.
    POST USOR !

  7. |t|r|a|n|d|a|_|a|r|t| :

    Date: August 4, 2009 @ 7:56 pm

    at Tavi Octavian Tavianovici Darmanescu
    domn’le da’ io nu pot sa ma abtin sa nu zic ceva aicisea…
    pe vremuri tineam cu Viitorul din satul vecin. mergeam in toate deplasarili, eram sef de galerie, mancator de seminte si stiam toti jucatorii din echipa… nu conta ca erau in divizia j favoritii io mergeam cu ei prin deplasari, fie vremea buna, fie vremea rea… pana mi-am luat o caramida pe post de fular de la unu’din galeria adversa. nici nu ma intrebase daca imi place culoarea… e, asa’i in fotbal.

    da’ acu mi-am bagat cablu si ma uit la meciuri din fotoliu, ie mai bine.

    domn’le da lu dumneavoastra chiar nu va place de niciunii? ca prea scrieti de toti

    de cand cu poza de la topul de articol, am din nou evlavie la tipu’ si cre’ca’l votez (ups i didnt) aghein.

  8. |t|r|a|n|d|a|_|a|r|t| :

    Date: August 4, 2009 @ 8:03 pm

    at laurentiu

    e tare si cu treaba asta cu convertirea dinspre finalul commentului.

    am zice, domn’le scapai din inselaciune seea cu folbalu, din ce ratacire mai veni si io la credinta, ca tare intunecat mai eram, mare orbire..

    (joke)

  9. Liana :

    Date: August 4, 2009 @ 9:06 pm

    @t-r-a-n-d-a_a-r-t(scuza ca ma folosesc de barele orizontale daca pe cele verticale nu le gasesc):
    DOAMNE FERESTE SA-L MAI VOTEZI, CA UI’ CE MUTRA ARE !
    DOAMNE IARTA-MA !
    Si iaca-ta ca am intrat iar in pacat, ca daca n-am citit articolu’ tot, ca nu ma am la astea, i-am citit pe cei de mai jos de articol, si…iata barfa !
    Te rog, d-le Octavian Darmanescu, asteapta pana dupa post, fie-ti mila !(vezi ca ti-am bagat si eu o critica la critica literara a poeziei lui Blaga, in blogul lui trandafirescu, dar prea mult il iubesc pe Blaga, ca sa ma fi putut abtine!)

  10. Mihai :

    Date: August 5, 2009 @ 12:52 am

    “o mare erecţie patriotică la auzul imnului naţional”

    inteleg rostul acestor articole, dar se pot evita totusi exprimari atat de… acide…

  11. Dan :

    Date: August 5, 2009 @ 11:41 am

    Da domnule Darmanescu. aceasta ar fi singura obiectie “sa evitati exprimarile mai neortodoxe” in rest multumim pentru portia de ras pe care ne-o oferiti. Domnul sa va lumineze.

  12. c :

    Date: August 8, 2009 @ 12:15 pm

    gornisti, plangaciosi si foarte foarte smeriti, pana la uitare de sine (aka inconstienta).

    Cine nu era interesat se prindea din titlu?

    Articolul e genial.

  13. "magdete" :

    Date: August 11, 2009 @ 8:36 pm

    mai octita ce articoooolll!!!11cand ai avut timp sa te uiti si la meciuri ?

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.