Botezul meu ortodox. Addenda la artic. Drumul meu de la Baptism la Ortodoxie
July 24, 2009 3:50 am Uncategorized
Botezul meu ortodox
Addenda la articolul „Drumul meu de la Baptism la Ortodoxie”
Emanuela Iancu
Cu ajutorul Domnului am ajuns să mă botez ortodox. Mă aşteptam să fie destule ispite în preajma botezului şi, într-adevăr, n-au lipsit. Nu le-am înţeles iniţial rostul, dar după o vreme am simţit că tocmai limpezirea lor m-au făcut să primesc nişte răspunsuri de care aveam nevoie. Am trecut prin momente de deznădejde, dar am simţit că am de partea mea toţi Sfinţii.
După cum spuneam şi în articolul iniţial, la botezul baptist nu simţisem nimic deosebit, n-am simţit că se pogoară Duhul Sfânt, totul fusese un spectacol sec, dublat de simple şi fireşti emoţii, datorate în parte şi prezenţei numeroase adunate la eveniment.
Acum însă, eram curioasă să aflu în detaliu cum se va desfăşura slujba botezului şi aveam chiar mari emoţii. Surpriză însă: duhovnicul meu mi-a spus la un moment dat că, dacă botezul de la baptişti s-a făcut în numele Sfintei Treimi, înseamnă că este valid, deci rămânea să-mi facă numai mirungerea.
Vestea aceasta m-a zguduit foarte tare, am fost dezamăgită, am căzut efectiv într-o stare de deznădejde. Am plâns o noapte întreagă şi m-am rugat cu sughiţuri să primesc un răspuns, să ştiu dacă asta e voia lui Dumnezeu, să primesc numai mirungerea.
A doua zi, când m-am trezit, am vorbit cu un prieten să-mi ajute să înţeleg de ce botezul meu era valid; din câte ştiam eu de la un unchi care este pastor baptist – botezul protestanţilor nu e valid la ortodocşi. Eram sigură de asta şi, implicit, eram sigură că am nevoie de un botez adevărat ca să mă îmbrac cu adevărat în Hristos, să simt că lucrează Duhul Sfânt.
După ce am discutat cu acest prieten, s-a dus special în după amiaza aceea ca să vorbească cu duhovnicul meu despre starea mea, despre nelămurirea mea. Între timp eu mergeam spre casă, la Măgurele, să-mi iau certificatul de naştere care-mi trebuia la biserică. La Ploieşti când am oprit, m-am întâlnit cu o veche prietenă protestantă şi am început să vorbim pe teme religioase, iar la un moment dat i-am spus de pasul pe care vreau să-l fac. Când a auzit a rămas puţin dezamăgită din cauza gândului meu, nu-i venea a crede că sunt în stare de aşa ceva. A insistat să ne rugăm şi să ţinem post negru până la botez, ca să primesc răspuns de la Dumnezeu în legătură cu acest pas.
Am acceptat, pentru că nu mă temeam şi nu mi-ar fi putut face rău. Aşadar, am ţinut post, m-am rugat, dar în acelaşi timp mă frământam în legătură cu gândul părintelui. Zeci de gânduri îmi treceau prin minte: „Oare nu pot să am şi eu o viaţă în Hristos? Nu pot să primesc şi eu un botez adevărat? Nu mă pot bucura deplin de dragostea Lui? Nu merit?”.
Eram aproape de deznădejde, mi-era greu să cred că nu mi se va face botezul, mi-era greu să cred că Dumnezeu nu mă iubeşte, mi-era greu să cred că nu merit şansa asta. Voiam din tot sufletul să fiu o persoană nouă, să mă dezbrac de omul vechi, să fiu creştină cu adevărat. Cum să fiu însă, dacă primeam doar mirungerea, în condiţiile în care dintotdeauna am ştiut că ortodocşii nu acceptă botezul protestant, după cum am spus?
Am început să mă rog la Sfinţi, la Maica Domnului, pentru o minune, să primesc un răspuns şi să am pace. Prin minte îmi trecea gândul că, dacă până la urmă părintele meu îmi va face numai mirungerea, clar că nu era de la Domnul să fac pasul acesta, dar după ce am ţinut postul în acea zi, m-a sunat prietenul de care am pomenit ca să-mi spună că a vorbit cu duhovnicul şi, minune mare, în timp ce el îl căuta la Biserică, părintele se îndrepta spre el special ca să vorbească despre botezul meu. Dumnezeu i-a făcut să se întâlnească, dar şi să fie în acelaşi Duh, pentru că a ajuns întru final să spună că îmi va face botezul, nu doar mirungerea.
Când am auzit asta, am plâns de bucurie, nu am cuvinte să explic ce am simţit în acele momente, simţeam că plutesc de fericire, deja simţeam că răspunsul pe care l-am primit e un răspuns viu, o minune, şi că Dumnezeu îmi dă şanse să mă vindec, să mă apropii de El, să mă umple cu dragoste şi pace. Eram atât de nerăbdătoare să mă botez; eram sigură că acest botez nu numai că mă spală de păcat, ci mă şi vindecă sufleteşte, că va fi un medicament pentru rănile mele.
Am păşit în Biserică îmbrăcată în alb cerând ajutor şi întărire din partea Sfinţilor. Aveam emoţii mari, dar cu toate astea simţeam o pace de neimaginat, simţeam că cerul întreg era pe pământ şi aştepta cu nerăbdare Taina. Simţeam că îngerii toţi cântă, simţeam că Sfinţii erau în preajma mea şi îmi ajutau să simt puterea lui Dumnezeu, să simt dragoste dumnezeiască.
Treptat, după ce părintele a început slujba şi după ce m-am lepădat de satana şi de toate lucrurile lui, am început să simt ceva puternic, de nedescris, emoţiile dispăruseră. Parcă nu mai eram eu, aveam lacrimi de fericire în ochi, mă abţineam însă să nu plâng tare. Când m-a botezat cu apă şi Duh, am simţit cum haina mea murdară, păcătoasă se curăţeşte uşor, simţeam cum mă îmbrac în Hristos treptat…, că mă aflu la picioarele Sfinţilor, că-i ating, că-i aud cântând dimprejur. Apoi, la mirungere, am simţit că sunt vindecată şi spălată complet de tot ce însemnă trecut murdar, am simţit cum Duhul Sfânt mă învăluie cu darurile de care aveam nevoie, că mă mângâia şi mă umplea de pace, o pace dumnezeiască.
În sfârşit mă simţeam împlinită, golul meu din suflet mi-l umpluse Domnul cu pace şi dragoste, un suflet nou, zidit din nou, plin de putere, dar curat ca al unui bebeluş. Eram născută din nou, eliberată, nu mai eram prizoniera păcatului şi aşa mi-am dorit în clipa aceea să rămân. Începusem să văd lumina, razele de soare îmi zâmbeau de data asta, era totul nou.
Sfânta Împărtăşanie m-a uns… şi în acelaşi timp m-a străpuns, ştiind că acel Trup S-a frânt şi pentru mine şi acel Sânge a curs, de asemenea, şi pentru păcatele mele… Am simţit că şi pentru mine a murit cu adevărat, vedeam rănile Lui, privirea Lui blândă, în sfârşit mă puteam împărtăşi cu Trupul şi Sângele Lui, puteam să gust şi eu din Ele, pentru că la baptişti era socotită doar un simbol, nu puteam simţi iertare, mângâiere, ci o comemorare, o aducere aminte.
Botezul m-a transformat, mi-a dat puterea să iau viaţa de la zero. Un nou început, o nouă speranţă, o nouă dimineaţă.
camelia :
Date: July 24, 2009 @ 5:57 am
O noua viata.Amin.
elena dragomir :
Date: July 24, 2009 @ 8:14 am
Domnul sa fie cu tine intotdeauna ca si in ziua botezului! Amin!
Elena-Roxana :
Date: July 24, 2009 @ 8:44 am
De data trecuta de cand am citit articolul initial m-a impresionat foarte mult aceasta poveste. Acum chiar m-a cucerit. Sunt cucerita de dragostea lui HRISTOS fata de noi toti.
Draga noastra sora, sa-ti pastrezi aceasta stare pana la sfarsit, si sa-l pastrezi pe Hristos viu in inima ta, caci numai astfel noua imbracaminte pe care ai primit-o va ramane nepatata!!!
Te imbratisez cu mult drag si asteptam si alte “feed back-uri” din noua ta viata.
sorin zahiu :
Date: July 24, 2009 @ 8:47 am
nu am inteles. mirungerea s-a facut inaintea botezului? asa reiese din text.
cred, totusi, ca nu e vorba de mirungere, ci de ungere cu untedelemnul impacarii. daca e asa, si altfel nu are cum sa fie, de ce nu face referinta si la momentul mirungerii? ar fi fost frumos sa auzim si despre aceasta mare taina.
laurentiu :
Date: July 24, 2009 @ 9:57 am
@ sorin zahiu
Cred ca este vorba despre mirungere, insa evocarea momentului nu a fost plasata corect in text. Materialul mi-a parvenit cu evocari “la liniutza”, de aici si mica scapare, de acum indreptata. Doamne, ajuta!
Bruno :
Date: July 24, 2009 @ 8:15 pm
Dumnezeu sa te pazeasca, sora intru Hristos.
Sa nu uiti acestea cand vor veni incercarile de tot felul, caci iti dai seama ca cel rau nu va sta. Sa fii curajoasa, si cand nu ai sa mai poti, ramai intru rabdare.
Bunul Dumnezeu sa te ajute si sa iti daruiasca pacea Sa.
Cu bine
Bruno
nicoleta :
Date: July 24, 2009 @ 9:05 pm
natalia :
Date: July 24, 2009 @ 10:24 pm
Dumnezeu sa te aiba in paza Sa toata viata !
Dan :
Date: July 24, 2009 @ 11:33 pm
Deh sentimentalisme muieresti. Femeile sunt mai emotive din fire nu sunt rationale este un lucru stiintific dovedit. Nu degeaba telenovelele li se adreseaza lor si nu degeaba vezi mai multe babe la biserica decat mosnegi.
Dumnezeu, daca exista, are un mod foarte straniu si pervers de a Se face cunoscut. Toata lumea contemporana – haosul din ea, mizeria, jigoderia oamenilor, egocentrismul, umanismul, feminismul, ateismul, libertatea, fraternitatea, egalitatea, masoneria si comunismul, etc – dovedesc din plin inexistenta unui Dumnezeu si primitivismul rasei umane in raport cu animalele, cu mult superioare noua.
Desigur unii au nevoie de aceasta himera a credintei nu ii pot condamna intrucat si eu am crezut odata, am avut nevoie sa cred – dar e doar himera, nu te ajuta nimeni, nu vine nimeni la tine sa se lupte cu vrajmasii tai, sa te ajute, te lasa aici sa suferi si sa induri numai nenorociri de unul singur pentru… ce? Iti suge toata viata din tine tot ce ai mai bun de dat si te lasa gol pentru ce? Ca dincolo sa fim laolalta cu ateii, budistii, hindusii, non-ortodocsii, care au facut si ei “bine”?
Faptul ca, precum bine sublinia cineva, articolul asta cu aceeasi fata a mai fost bravat odata imi confirma certitudinea ca biata copila a ales o himera – credinta – nu o certitudine si are nevoie sa se simta in centrul atentiei, importanta. Credinta insa e distrusa pusa in fata ratiunii si a adevarului, in fata realitatii cotidiene. Nu e mare lucru sa nu-i fie sfasiata de popi si alte specimene nefericite printre care teologii ocupa un loc de onoare (autorul blogului e una din putinele exceptii de la regula).
Credinciosul autentic nu braveaza cu credinta ca s-a convertit si bla bla bla, pentru ca lui i se falfaie de oameni si de ce cred si zic ei, ii pasa doar ce crede Dumnezeu – de aia se numeste credincios si nu umanist, ateu sau alt subspecimen. Cand repeti povestea vietii tale atator oameni si le zici ca acuma tu crezi inseamna ca incerci sa te convingi pe tine de acest lucru in primul rand. Cu alte cuvinte te indoiesti si ai nevoie de aprobarea lor altfel toata credinta ta se face praf.
Dar pana la urma prostii sunt cu adevarat fericiti… Asta pentru ca sunt prosti. Poate as fi vrut si eu sa fiu prost si amagit in continuare cu credinta si sa fiu fericit chiar daca din prostie dar din nefericire Dumnezeu nu m-a facut prost, nu indeajuns cat sa cred in El cel putin… Daca fata asta e desteapta atunci risca sa isi piarda credinta intr-una din zile si sa devine mizerabila ca tot omul normal. Deci eu unul nu m-as bucura asa de repede de “convertirea” ei. Ca Dumnezeu nu are nici o treaba cu aceasta. Si eu am “simtit” multe dar nu tot ce simti e Dumnezeu, sunt doar niste chimicale sau efecte psihologice care-ti vin din cand in cand… Iar cand se naruie e vai de tine – atunci vei constientiza ca nu exista Dumnezeu Caruia sa-I pese de tine si ca totul a fost o iluzie nenorocita care ti-a mancat atatia ani din viata si in locul careia nu mai poti pune nimic ca nu mai ai…
Tavi :
Date: July 25, 2009 @ 12:30 am
@ Emanuela: bine ai venit acasa!
Aici vei avea parte de multe ispite si incercari pentru ca vrajmasului nu-i place intoarcerea ta. Dar intotdeauna ii ai pe sfinti alaturi!
@ Dan: sunt multi oameni saraci care duc viata mizerabila, dar care au credinta, nu ca pe un surogat ci vie si traitoare. Si care dau slava lui Dumnezeu pentru tot. Parintele Paisie Aghioritul manca dintr-o conserva. Si cat manca dansul noua nu ne-ar ajunge nici ca aperitiv. Si avea cancer, hernie si altele. Avea dureri sfasietoare si totusi primea lume si statea de vorba cu ea, pentru ca acestia aveau nevoie de un cuvant de mangaiere de la el.
Nu trebuie sa ai facultate ca sa crezi in Dumnezeu, pentru ca credinta sta in firea omului. Cei care nu L-au cunoscut pe Hristos, oricum au intuit mult, de unde si asemanarea dintre religii.
Dar ca sa fii ateu => aici iti trebuie scoala!
Ne Anderthal :
Date: July 25, 2009 @ 3:50 am
Doane ajuta!
Ai mare grija acum ca “dusmanul” te va ataca pe toate partile!Iti spun din proprie experinta:..”ex-A” a asa a facut dar n-am stiut astea si eu fiind departe de tara am lasat-o sa astepte actele…etc.A ajuns rau de tot,chiar si s-a gandit la sinucidere..etc.Am divortat in final si ea aajuns in pubela societatii!NU VREU SA TE SPERII DAR AI MARE GRIJA..AI NEVOIE DE UN DUHOVNIC INCERCAT CU CARE SA TII LEGATURA ZILNIC !
camelia :
Date: July 25, 2009 @ 5:28 am
Ai mare dreptate in ceea ce spui,Dan,si tocmai de aceea iti multumesc.
Niciodata nu am trait sentimentul ca sunt o credincioasa adevarata si nici acum nu-l gasesc.Pentru ca asta ar fi insemnat sa posed calitati pe care de multe ori le-am admirat la sfinti.
Stii ce-mi place insa la ortodoxie?
Faptul ca ai posibilitatea sa te indrepti prin rugaciunile tale,ca esti primit si ajutat si ascultat – afli toate acestea prin mangaierea pe care o simti in suflet si bucuria pe care nimeni nu ti-o poate lua.
Este acea bucurie pe care o simti la inceput intr-un coltisor al inimii si care in scurt timp iti cuprinde sufletul cu totul.Nu are forma pentru ca nu depinde de nici un fel de obiect sau stare materiala.
Este sentimentul de plinatate a sufletului de care iti dai seama mai bine abia dupa ce l-ai pierdut.Dar aceasta pierdere nu este o stare definitiva,pentru ca poti sa recapeti ceea ce ai pierdut din nesabuinta sau din nebagare de seama,sau poate,din nestiinta,daca regreti cu adevarat.
Si iarasi ai dreptate, Dan,cand spui ca nu trebuie sa bravez nici cu credinta si nici cu darurile pe care le-am primit,pentru a nu le pierde.
Intr-un final,mai greu – ce-i drept,am inteles si eu ca doar prin smerenie pot fi alaturi de Hristos.
Iti multumesc,Dan,pentru ca mi-ai amintit de toate acestea dar,mai ales,mi-am putut reaminti de viata fara El atunci cand reazem imi erau bunurile materiale,fie ele si diplomele de studii.
Stii cat este de bine sa simti si sa traiesti simplitatea si sa-ti spui tie insati,in momente de liniste,sa nu te auda ceilalti:
“Fericiti cei saraci cu duhul,ca a lor este Imparatia Cerurilor”?
Ti se pare ca redevii copil si umbli descult prin iarba plina de roua, bucurandu-te de tot ceea ce te inconjura,descoperindu-L pe Domnul si Dumnezeul tau in toate lucrurile Lui…
Dar,pentru asta,trebuie sa ai o inima sincera.Ca un copil.
Doamne,ajuta!
camelia :
Date: July 25, 2009 @ 5:33 am
@ Emanuela : bine ai venit Acasa!
Mircea Puscasu :
Date: July 25, 2009 @ 6:26 am
Dan,
esti un prost.
Vorbesti din afara.
Esti ca orbul care n-a vazut niciodata lumina si incearca sa le demonstreze celor ce o vad in toata splendoarea, ca lumina nu exista, ca e doar o iluzie.
Esti si tu totusi oaspete la acest maret ospăţ, care este lumea, cu toate puse la picioarele tale si tu nu stii, nu te intereseaza cine e Gazda, cine a asternut astea toate.
Crestinismul nu e o scorneala , o inventie, el este adevarul lucrurilor, firea adevarata a lumii, intelegerea deplina a vietii.
Ca sa intelegi astea trebuie sa pui un inceput in lupta cu păcatul, sa lepezi obiceiurile cele spurcate, sa cauti sa faci binele, virtutea, voia lui Dumnezeu.
Caută fericirea, mantuirea, că aici stai cât stai , dar de felul in care te pregatesti pentru dincolo depinde cum/unde ai sa-ti petreci eternitatea.
Dan :
Date: July 25, 2009 @ 8:23 am
Mircea esti un tampit. Un indoctrinat pana in varf cu aberatiile religioase de nu mai vezi adevarul. Lumea este un gunoi – o mare mizerie si imbecilitate. Majoritatea oamenilor sunt jigodii si paraziti – egocentrici inutili din orice perspectiva. Pentru porcaria asta sa-i fiu recunoscator unui demiurg cinic ce planuieste ca dincolo sa-mi iert vrajmasii si sa am aceeasi soarta cu lenesii si parazitii? Nu mersi, Il detest pe Dumnezeu ca m-a creat cand eu nu am vrut sa exist, ca m-a adus intr-o lume pe care o urasc si o voi uri mereu caci este mizerabila (aici nu ma refer la sarac, sunt doi termeni total diferiti), pt ca ma baga in iad doar ca refuz sa imbratisez spurcata lui viziune ecumenista, egalitarista, etc. Ce naiba de Dumnezeu mai e si asta care nu iti lasa libertate de loc, caci sa iti zica “Daca nu faci asa mergi in iad” nu e libertate!? Trebuie sa fi cu adevarat cinic si pervers sa-i ceri unui om sa se jertfeasca pt o abstractiune cand viata e si-asa urata (numai in mintea prostilor cum bine spui e vazuta ca frumoasa), sa-i ceri sa renunte la putinele momente de bucurie din viata pentru a ajunge sa se chinuiasca dincolo (caci si raiul ar reprezenta un chin pt mine in varianta lui propovaduita de BOR, ecumenisti, umanisti si alte mizerii nedrepte).
Si cine ma rog e Dumnezeu sa imi ceara atatea, ce a facut El pt mine? A, sa-i multumesc ca nu m-a traznit, ca nu m-a facut ciung, adica sa-i multumesc mai pe sleau ca nu mi-a facut rau in viata? Ei bine ii multumesc ca nu si-a batut atata joc de mine precum a facut-o de altii dar daca se asteapta pt asta sa ma inchin lui e nebun! Este ca si cum un criminal mi-ar cere sa-i fiu recunoscator ca nu m-a ucis – i-as fi recunoscator dar nu mi-as inchina viata lui.
Care lumina mai baiete, esti cumva pe droguri psihedelice? Daca tie-ti place viata, libertatea, egalitatea, fraternitatea, mai lasa-i pe altii in pace ca nu tuturora le place ce iubesti tu. Asta nu-nseamna ca sunt prosti – mai degraba tu esti prost ca nu poti intelege acest lucru elementar.
Sa-i cer iertare lui Dumnezeu? Pentru ce? Sa-si ceara El iertare mie ca mi-a mancat cei mai frumosi ani din viata cu abstractiunea Lui, ca am fost batut pt El, marginalizat ca credeam in El chiar de propria familie, sa-si ceara El iertare magarul ca am indurat pt El atatea umilinte atatia ani si am renuntat la pacatele care m-ar fi putut alina, dar El nu a facut nimic pt. mine doar ca nu m-a traznit si nu m-a schingiuit si mai tare – ii sunt recunoscator pt asta dar sa ma lase sa-mi traiesc putina viata ramasa asa cum stiu, macar 3 ani sa am parte de bucurie apoi ma poate arunca in iad daca asta considera drept si ii poate mantui pe toti umanistii, necrestinii, etc daca asa vrea.
camelia :
Date: July 25, 2009 @ 8:53 am
Buna dimineata,Dan.
Spui tu ca El nu a facut nimic pentru tine.
Ok,te-a lasat deci,pe tine sa alegi.Deci, prezentul pe care il traiesti tu este consecinta alegerii tale,corect? Atunci de ce Il nedreptatesti?
Desi Il blamezi,Ii recunosti autoritatea.Pentru care alt motiv ai scrie despre El cu litera mare?
Insa tot e bine ca ai totusi,un motiv pt.care sa-I multumesti.Fie el si acela de a nu te fi traznit,de a nu te fi facut ciung,cum spui tu.
Si asta ma bucura.
Stii de ce?
Pentru ca in toate exista un inceput.Si…
…nu spune niciodata,niciodata!
cu drag.
Iuliana :
Date: July 25, 2009 @ 10:19 am
Pentru Dan: Doamne ajuta!Sunt convinsa ca ai avut parte de multe lucruri triste care te-au facut sa te indepartezi de Dumnezeu si sa fii atat de inversunat. Nu vreau sa te conving de nimic, sper ca Bunul Dumnezeu sa-ti lumineze mintea pe care tot El ti-a dat-o si sa intelegi cat de mult te iubeste sic a lucrurile nu stau cum crezi tu!
Te inseli cand crezi ca-ti rapeste libertatea..din contra..iadul e alegerea ta, e alegerea ta inca din viata asta de a trai fara Dumnezeu, fara iubirea Lui…cum iti ingradeste El libertatea?..oare daca vrei sa lovesti pe cineva iti opreste El mana?..crezi ca nu ar avea putere sa faca asta?..dar nu o face pt ca te iubeste prea mult si iubirea fara libertate nu e iubire..
Nu El a hotarat sa te nasti, ci parintii tai..ei te-au chemat la viata..iar Dumnezeu le-a respectat alegerea si a suflat viata.
Spui ca lumea e rea, urata…este asa pentru ca nu-L accepta in viata lor pe Dumnezeu si nu au cum sa iubeasca (sau iubesc intr-un mod egoist, fals)pentru ca iubirea vine de la Dumnezeu, izvorul iubirii.
Tu crezi ca Dumnezeu este un tiran care nu mai poate de bucurie cand vede ca ne rugam Lui..Dumnezeu nu are nevoie de rugaciunile noastre, ci noi avem nevoie de El..pt ca fara El nu putem face nimic..
Ar fi atat de multe lucruri de spus…dar cred ca nimeni nu te-ar putea convinge, pana ce nu lucreaza chiar Dumnezeu! Dumnezeu sa te lumineze, Dan si sa-ti alunge toata inversunarea!
Cu nadejde si incredere ca vei reusi cu ajutorul Lui Dumnezeu,
Iuliana
Mircea Puscasu :
Date: July 25, 2009 @ 11:41 am
Vaaai, Dane- Dane ce nefericire iti produci singur.
Iarta-ma, omule, daca ti-am rascolit durerile.
Trage aer in piept. Bea un ceai cu miere. Vezi un film.
(Ai vazut “Forrest Gump”?
Iti amintesti de cearta cu Dumnezeu a lui Capitain Dan? Cred ca e o idee de folos si tie sa te certi cu EL, sa i-le zice pe toate, sa-i ceri socoteala, sa-i ceri raspunsuri, s-ar putea chiar sa le primesti precum Capitain Dan.
Nu te certa cu mine, cu altii, sau cu tine. Numai cu EL trebuie sa te certi.)
Fii fericit.
Pace tie si la toti ai tai.
carmenelenaivan :
Date: July 25, 2009 @ 11:48 am
Pt Dan
Dragul meu si fratele meu Dan,
Ma straduiam sa-ti demonstrez cate in luna si stele, dar am sters si mi-am adus aminte de ce spunea Petre Tutea.
Citez :
“O baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei Maicii Domnului in biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.
Eu cand discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Intre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu, si intre un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.
Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.
Ateii s-au nascut, dar s-au nascut degeaba. ”
Mai multe cuvinte sunt de prisos………….
Ramai cu bine draga Dan,
eu n-o sa-ti mai scriu,
dar o sa-l rog pe Domnul
sa-ti “scrie” El.
In inima ta !
Dan :
Date: July 25, 2009 @ 5:47 pm
Da si eu am scris “cate in luna si in stele sa-ti demonstrez” dar am sters…
Esenta: si eu il iubesc pe Tutea si pe Dumnezeul in Care a crezut el (desi tinand cont de nedreptatea din lume si chiar Biserica ma indoiesc de existenta Lui). Ateii sunt dihori si jigodii imputite, nu conteaza cat bine fac ei ajung in iad cu totii chiar daca ar satura intreg pamantul si l-ar aduce la bunastare – cum se apara Marele Inchizitor in fata lui Hristos. Asta, daca Dumnezeul drept in Care as vrea sa cred exista. Daca El nu este drept ci un jegos ecumenist si egalitarist, socotelile cad si de aici rezulta inutilitatea credintei si slujirii lui, un dumnezeu doar cu numele nu si cu demnitatea.
Apropo am eu un banc nu stiu daca l-am inventat eu sau l-a mai spus careva inaintea mea: “Singurul ateu bun e ala mort”.
Atata timp cat Biserica este o curva politic-corecta si filoevreiasca (in sensul negativ), care ridica in slavi democratia si “minunata lume noua” pusa la cale de ateii si masonii din UE, atata timp cat ea incuviinteaza starea de lucruri existenta, ba chiar o slaveste mai ceva ca jigodiile de popi comunisti ce credeau ca ideologia comunista trebuie raspandita precum Evanghelia, eu ma voi delimita de aceasta tarfa de care mi se face greata. Poate daca Patriarhul si Popii lui si-ar lepada hainele si s-ar apuca de predat ateism stiintific pe undeva i-as respecta mai mult pt ca au vazut incompatibilitatea lor cu Biserica si au ales sa nu mai tina lectii de ateism, pardon ecumenism, pe banii credinciosilor.
Deci ca sa rezum in limbajul economiei de piata, Biserica nu-mi ofera ceea ce doresc, ceea ce am eu nevoie. Eu nu doresc Apocatastaza, nu doresc fraternitate, libertate, egalitate si alte slogane masonice, nimic din toate astea. Nu Ii cer lui Dumnezeu nici macar sa ma iubeasca sau sa-I pese de mine, doar sa fie drept, chiar daca asta m-ar duce in iad, macar as fi bucuros sa stiu ca exista un Dumnezeu drept si chinul meu in iad parca n-ar mai fi asa de mare…
Cat despre ce zicea altcineva… eu nu aleg iadul… Pur si simplu ii urasc pe oameni (om = egocentric, subspecimen, curvar, necredincios, tradator, homosexual, evreu ce denigreaza Crestinismul, libercugetator, blasfemiator, imoral si ipocrit, mandru si intr-un cuvant definitia data lui “om” de Drepturile Omului) si ma scarbesc de ei, nu vreau sa fiu impreuna cu ei! Daca Dumnezeu mi-ar oferi o varianta la oameni, gen un loc mic, undeva la munte, unde sa curga un rau, sa fie animale, chiar si El daca vrea, n-am nimic impotriva, pt asa ceva ar merita sa ma lupt. Dar daca El planuieste sa ma bage intr-un rai comunist unde sa fie toti “indiferent de religie, gandire, etc” atunci forget it! Singurul lucru de admirat la un astfel de “rai” fata de iad e ca nu arzi vesnic, dar in fond e ceva la fel de rau ca si lumea contemporana.
Desigur as vrea sa fiu intr-un loc in care sa fie numai oameni drepti, cum a fost si strabunica mea de pilda – femeie simpla de la tara de o credinta autentica, si cand a murit a fost ca un copil de inocenta, si-a crescut copiii in frica de Dumnezeu si dragoste de Biserica de una singura si inca in comunism – si sora bunicii mele, deasemenea taranca simpla si de o credinta autentica, face prescurile pt biserica din sat si este deasemenea de o puritate sufleteasca de copil, smerita (si nu exagerez, eu miros exhibitionismul de la o posta si mi-e sila de el, am chiar un caz de astfel de “credinta” de care ma scarbesc printre “rude”); deci as vedea sens si ratiune in a te lupta sa ajungi unde este Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul Stefan cel Mare, Sfantul Tar Nicolae al 2-lea, etc. Dar nu vad sens in a-mi rata viata asta putina care mi-a mai ramas chinuindu-ma pe mine insumi aici ca dincolo sa ajung alaturi de oameni de care ma ingretosez, ca deh Dumnezeu i-a iertat. Intrucat sunt constient ca e o tampenie sa-I cer Lui sa ii arunce in iad pe vrajmasii mei necredinciosi sau raucredinciosi, sa fie drept intr-un cuvant, prefer sa ma autoexclud de la posibilitatea de a ma “mantui” si sa-mi caut un strop de fericire aici inainte ca Dumnezeu sa ma bage in iad. Ca prea mult rau mi-au facut mizeriile umane ca sa le mai pot ierta, si in mod sigur nu as dori sa vietuiesc cu ele, macar in iad se spune ca esti singur vesnic, nu? Singuratatea o pot indura – focul si viermele neadormit nu.
Oricum asa ma simt mult mai bine decat cand mergeam la Biserica si umblam in Legea lui Dumnezeu. Ma joc jocuri de razboi o buna parte din zi, chiar sunt foarte priceput la ele spre disperarea altor jucatori “iubitori de pace” care au inceput sa dezvolte o groaza de mine in joc. Macar asa imi satisfac dorinta de razboi. Curvesc, in acest mod incerc sa reduc durerea existentei intr-o lume de rahat si inutila, intr-o lume jegoasa si nedreapta, comunista, atee, ecumenista. Chiar daca mi-e scarba in general de femei (de cele moderniste, ecumeniste sau semi-credincioase ar fi mai bine spus), asta pt ca eu iubesc razboiul (chiar daca sunt inapt fizic sa il duc, inca de mic am avut un deosebit respect si dragoste pt soldati, ma opream pe strada cand vedeam unul si traversam cu bunica sa dau mana cu el, chiar si cand am fost trecator prin Biserica l-am iubit pe Stefan cel Mare si pe toti Sfintii Ostasi, si pe Sf Ioan Gura de Aur ca si el avea caracter de luptator, de razboinic aruncand la gunoi pacea si preferand sa faca ordine in Biserica, etc). Nu vreau sa fiu de folos societatii iudeo-ateo-masonice nici cu un deget de aia nu-s interesat sa invat sau sa ma strofoc pt ceva, vreau sa stiu ca am distrus cat de putin aceasta societate ipocrita si mizerabila, nu as pune nici o caramida sa o cladesc. Daca traiam pe vremea tarismului, voievozilor, era cu totul alt lucru, as fi facut tot posibilul sa ma lupt pt binele acelei societati.
Deci ca sa spun mai pe sleau, nu sunt ateu, mi-e greata de ei, mai mult il iubesc si respect pe un ucigas atata timp cat crede in Dumnezeu, dar nici comunist/ecumenist/egalitarist nu sunt. Deci incerc sa-mi traiesc viata ramasa in asa fel incat sa sufar cat mai putin – daca as reveni la credinta ar trebui sa renunt la narcoticele care ma mentin in viata dupa dezamagirea credintei (Jocurile de razboi, curvia, alcoolul, muzica rock deprimanta si suicidala). Asta ar face durerea de nesuportat mai ales ca lui Dumnezeu I se falfaie de mine si m-ar lasa iar singur sa duc totul cu propriile puteri – am fost acolo si nu mai vreau sa trec prin asta, mai vrednica e si o curva sa fie iubita macar aia stii ca-i curva si nu iti pui nadejdea in ea ca in cazul lui Dumnezeu. Deci in concluzie nu vad motivul pt care as crede in Dumnezeu. Imi aduce numai nefericire si neimplinire. Avantaje inexistente dar dezavantaje cu duiumul. Macar asa pot sa-i tratez ca pe caini pe atei in voie, sunt liber sa fac ce vreau. Sa urasc pe cine vreau. Nu mai trebuie sa-mi iert vrajmasii, nu mai trebuie sa ii ingadui pe atei cand se rahatesc pe Dumnezeu – pot sa le fac mamele si iubitele tarfe jegoase in voie, sa-mi bat joc de ei si poate odata ii voi ucide pe unii daca m-ar provoca la asta. Si asta pt ca nu am nimic de pierdut daca o fac.
cristina :
Date: July 25, 2009 @ 6:28 pm
De asemeni, in momente de indoiala aduti aminte de clipele frumoase simtite in sufletul tau, precum ai simtui taina botezului si vor mai fi momente de mingiiere a Duhului Sfint.
Ne Anderthal :
Date: July 25, 2009 @ 8:08 pm
Lui Dan,
Te vad agitat si chinuit(de “miky”) si cred ca ai si aiurezi!Mda, nu m-ar mira sa aflu ca ti-ai pus franghia de gat!Dupa ce “vei da coltu” vei afla ADEVARUL !Mai gandeste-te!Viata-i scurta si n-o irosi aiurea.Vezi ca blasfemia impotriva Sfantului Duh nu se iarta!
CorneliuGugeanu :
Date: July 25, 2009 @ 9:36 pm
BUNA SEARA D-LE DAN! VA ROG SA ACCEPTATI SCUZELE MELE IN MOD ANTICIPAT,DEOARECE INCERC[ATIT CIT POT EU] SA VA SEMNALEZ EROAREA PE CARE A-TI COMIS-O DIN MOMENTUL IN CARE V-ATI DECIS SA ADOPTATI UN COMPORTAMENT RELIGIOS!DUPA PAREREA UNOR OAMENI CARE STIU MULTE [IN SENS RELIGIOS] EROAREA CARE V-A DETURNAT EXISTENTA CONSTA IN FAPTUL CA A-TI LUAT DREPT REPER MORAL,COMPORTAMENTAL, PE CEI CARE SLUJESC IN NUMELE LUI DUMNEZEU SI AL BISERICII SALE !ESTE FUNDAMENTAL GRESIT SI LA FEL DE FUNDAMENTALA ESTE NEVOIA ORICARUI OM [CU UN MINIM COMPORTAMENT RELIGIOS] DE A CAUTA UN MODEL IN VIATA RELIGIOASA [PREOT, LAIC,MONAH,]MODEL DE CARE CEL AFLAT LA INCEPUT DE DRUM ARE ATITA NEVOIE…DIN PACATE ,MODELE DE COMPORTAMENT RELIGIOS SI MORAL NU SINT LA INDEMINA TUTUROR CELOR CE-SI CAUTA UN ECHILIBRU INTERIOR IN TERMENI RELIGIOSI!SINGURUL MODEL ONEST,CREDIBIL,TREBUIE CAUTAT SI INSUSIT [ATIT CIT POATE FIECARE] PRIN SI MAI ALES -IN ISUS HRISTOS , ACEST MODEL NU DEZAMAGESTE NICIODATA !FIUL LUI DUMNEZEU ESTE SINGURUL OM CE NU A DEZAMAGIT NICIODATA PE NIMENI!CU O MINIMA “CONDITIE” – SA-I CERI AJUTOR IN CEL MAI SINCER MOD CU PUTINTA !!POATE CA NU A-TI CERUT AJUTOR, POATE V-ATI PUS NADEJDEA IN CEI DIN JUR,POATE CA A-TI FOST DE BUNA-CREDINTA SI V-ATI LASAT “MANIPULAT” -EU FAC SUPOZITII- D-VOASTRA STITI CUM A FOST ,SINCER, VA INTELEG RESENTIMENTELE SI VA ROG ,ACCEPTATI SOLIDARITATEA MEA ! NADAJDUIESC SA VA FIE DE AJUTOR IN INTUNERICUL CE VA APASA, DIN CARE VE-TI IESI DOAR ATUNCI CIND DECIDETI D-VOASTRA,DUMNEZEU VA RESPECTA INTUNERICUL , SINTETI LIBER SA RAMINETI IN INTUNERIC ,SAU, SA STRIGATI DUPA “LUMINA” !!NOAPTE BUNA!
razvan :
Date: July 25, 2009 @ 10:39 pm
dane, te contrazici…si te faci si subom…sau poate am inteles eu gresit…
citez: “…dovedesc din plin inexistenta unui Dumnezeu”…deci nu crezi ca exista Dumnezeu…asta inseamna ca esti ateu…nu?
apoi zici “de aia se numeste credincios si nu umanist, ateu sau alt subspecimen.”…daca inainte am aratat ca esti ateu, si pentru tine ateu?subspecimen, rezulta ca si tu esti subspecimen…nu?
dar apoi te contrazici, pentru ca in final zici: “Deci ca sa spun mai pe sleau, nu sunt ateu, mi-e greata de ei, mai mult il iubesc si respect pe un ucigas atata timp cat crede in Dumnezeu, dar nici comunist/ecumenist/egalitarist nu sunt”…deci nu esti ateu…dar nici ecumenist…
dar iubesti un ucigas care crede in Dumnezeu…eu unul nu mai inteleg nimic…daca iubesti un ucigas care crede in Dumnezeu, ca talharul de pe cruce de exemplu, care s-a pocait in ultima clipa si pe care l-a mantuit Hristos, asta inseamna ca intr-un fel recunosti autoritatea lui Dumnezeu…deci nu mai esti ateu…
de fapt, stii, Parintele Serafim Rose (care apropo, a fost si el ca tine acum, poate chiar mai rau, cu droguri/tone de alcool/psihedelism/buddhism, etc), a demonstrat ca “ateismul” e o utopie…nu poti sa nu crezi in nimic…dar nu numai el a demonstrat asta, multi sfinti, cuviosi si chiar intelectuali au aratat ca nu exista atei! ei habar nu au ceea ce afirma! n-ai cum sa nu crezi in nimic…si un alcoolic care Il neaga pe Dumnezeu si se cearta cu El, din moment ce Il neaga, Il recunoaste, ca altfel nu L-ar baga in seama…sau crede in sticla lui…dar tot crede in ceva…
dar hai sa zicem, tu nu esti ateu, ok…desi te cam contrazici, si nici tu nu prea stii ce esti…
ultima ta postare, care m-a determinat sa iti scriu, mi-a placut, prima parte, pana unde incepi sa zici ca ii urasti pe oameni si vrei un loc mic, undeva la munte…
dar prima parte chiar mi-a placut…in mare parte sunt de acord cu tine…ce nu mi-a placut sunt jignirile, dar sa lasam asta la o parte…
omule, si eu urasc ecumenismul! ca e erezia tututor ereziilor! si eu ii critic pe evrei, ca L-au rastignit pe Dumnezeul lor! stiu si eu de planul asta sionist, antihristic al evreilor, de a controla toata lumea…nici mie nu-mi place umanismul! dar deloc! pentru ca umanismul revolutiei franceze a mutat centrul de pe Dumnezeu pe om!
dar omule, Dumnezeu este DREPT! nu-ti fa griji…hotaraste El foarte bine cine ajunge in rai si cine nu!
cum sa fie iadul egalitarist omule?! revino-ti in fire! daca Dumnezeu este drept, cum sa intre in el cei care il urasc pe El?! pai citeste omule vedenia avuta de Sf. Nifon cand a fost rapit 2 saptamani cu duhul si a vazut cum va decurge Judecata de Apoi si ce va urma dupa aia…citeste omule acolo sa vezi de ce pedepse si ce chinuri vor avea parte ierarhii care nu si-au pastorit bine turma! pai si in iad, sunt mai multe niveluri, ca si cerurile din rai…si despre preotii si arhiereii care au dus cu buna stiinta pe credinciosi la pierzanie, Sf. Nifon a vazut ca vor arde in iadul cel mai de jos!!! iar despre sfinti si toti cei drepti a vazut ca vor avea parte de o bucurie de nedescris pe vecie…ca nici nu a putut sa le descrie ucenicilor toate cate le-a vazut…noi aici nu avem puterea sa intelegem ce fel de fericire ne pregateste Dumnezeu in rai…
pai atunci cum sa fie Dumnezeu egalitarist?! omule, cum sa fie orthodocsii egalitaristi?! tocmai, orthodocsii sunt ravnitori, sunt zeloti, sunt “talibani”, daca vrei! ca Sf. Ioan Gura de Aur, ca tot vad ca iti place de el…sau ca Sf. Maxim MArturisitorul! p
ai vezi ce au spus Sf. Iustin Popovici, Sf. Ioan Maximovici, Sf. Nicolae Velimirovici, Parintele Dumitru Staniloae, Parintele Arsenie Boca, Cuv. Serafim Rose, si multi multi altii despre miscarea ecumenica, cum ca e erezia tuturor ereziilor, si despre papistasi/protestanti ca sunt eretici si mincinosi si lupi in blana de oaie, si despre papa ca e inceputul tuturor relelor! si eu sunt intru totul de acord ca ecumenismul asta al lor e o minciuna, unirea e mincinoasa, facuta in numele unei “dragoste” mincinoase! sa renunte ei la ereziile lor, la filioque, la imaculata conceptie, la infailibilitatea papei, la liturghiile de jumate de ora, la bancile din biserica, la statui, ´si la toate celelalte, si sa revina la Adevar, la Orthodoxie, si apoi mai vorbim de unire! si sa-i aduca si pe toti protestantii si paganii pe care i-au tras in WC(c) si in miscarea ecumenista cu ei, sa-i aduca din nou la Hristos, la Adevar!
altfel, vor ajunge acolo unde i-a vazut Sf. Nifon si alti Sfinti Parinti! tocmai, pentru ca Dumnezeu e drept! Dumnezeu ti-a dat libertate…faci bine si Il iubesti, ajungi la El, faci rau, ajungi la ingerul cazut…lui Dumnezeu nu-i trebuiau oameni sa-L laude…avea puterile ceresti care Il laudau, dar nici alea nu-i trebuiau, ca Dumnezeu e Cel ce este…el este Totul, e complet, e desavarsit! si de aia nu greseste niciodata!
dar, omule, Dumnezeu e si milostiv! daca te intorci la El cu credinta, te mantuieste, te primeste la El sa te bucuri impreuna cu El de toata slava in veci…
nu vreau eu acum sa te conving de nimic, dar daca deja il pretuiesti pe Sf. Ioan Gura de Aur, lupta-te sa ajungi si tu unde e el! du-te intr-o poiana cu un parau si animale salbatice, ca Sf. Serafim de Sarov…si poate vei avea si tu un urs ca prieten…
ma bucur ca faci diferenta dintre credinciosi si “wannabes”! ma bucur ca ai macar respect, daca nu evlavie, fata de bunica ta si oameni smeriti, cu adevarat credinciosi!
si indraznesc sa-ti dau un sfat: nu-i mai ura pe atei/ecumenisti/suboameni…uraste pacatul, nu pacatosul! roaga-te pentru ei sa ii lumineze Dumnezeu…fii sigur ca Dumnezeu le da semne destule, dar necuratul lucreaza si el, si in ziua de azi, e greu sa nu te lasi amagit de “strambele” bagate de el…si ecumenistii aia saracii omule, sunt inselati de necurat! de la mic la mare…cei de la varful piramidei, elitele sioniste, fac direct jocul necuratului, au legatura directa cu el, dar fac asta pentru ca sunt posedati! s-au indepartat asa mult de Dumnezeu, il urasc atat de mult, incat nu se mai pot intoarce…asa de tare i-a amagit spurcatul de diavol…cu el trebuie sa ne luptam omule, nu cu oamenii…ca oamenii, saracii, in ziua de azi, cum am spus, e greu sa ii reziste necuratului…mai ales ca astazi actioneaza extrem de abil, te subjuga prin lucruri aparent bune si nobile, cum e ecumenismul asta mizerabil de exemplu, si tot ce tine de societatea asta de consum, tot confortul, etc…oamenii, in ignoranta si neinformarea lor, nu isi dau seama, ei chiar cred ca fac bine…
e mult de vorbit pe tema asta, ideea de baza e ca necuratul si slugile lui actioneaza la toate nivelurile, sunt omniprezenti, si ca trebuie sa ne luptam cu ei si pe ei sa-i uram, nu pe oameni! trebuie sa fim trehi, sa avem grija de sufletul nostru, sa rezistam ispitelor venite de la spurcati! sa-L iubim pe Dumnezeu si sa il invingem pe vrajmas!
oricum, razvratiti ca tine au fost, sunt si vor fi, cat va mai tine Dumnezeu lumea…tocmai pentru ca ne-a facut Dumnezeu liberi! ai dreptul sa alegi ce vrei! dar unii din acesti razvratiti din fericire ajung Acasa, acolo unde trebuie…cum a fost Cuv. Serafim Rose, si multi altii…
tu oricum nu esti caldicel, si asta e foarte bine! esti poate rece, dar mult mai cald ca multi asa-zisi “crestini”!
tot ce ai scris aici ma face sa ma gandesc la Parintele Serafim, care nu avea jocuri pe calculator, dar asculta rock psihedelic, si bea de stingea (sa ma ierte de acolo din ceruri ca vorbesc asa despre el)…si la un momentdat, a gasit ceea ce cauta…
sa te ajute Dumnezeu si sa te lumineze si pe tine omule, si crede-ma, nu vrei sa ajungi in iad! chinul va fi de neimaginat…a fost un sfant rapid cu duhul si a fost in iad, si cand s-a intors, le-a spus ucenicilor ca mai bine ar sta toata viata in chilie, acoperiti de viermi pana la gat, care sa le manance trupurile, si apoi sa ajunga in rai, decat in iad! nu e de gluma…gandeste-te un pic…esti pregatit sa induri asa ceva in viata? viermi care sa te manance, chinuri cum au indurat cei din inchisorile comuniste?! cred ca nu…atunci nu mai spune ca vrei sa ajungi in iad, ca macar te vei consola ca Dumnezeu e drept si vei indura chinul mai usor…sunt o multime de marturii despre chinurile din iad, si nu sunt tocmai incurajatoare! stii cred despre bogatul nemilostiv care s-a rugat ca macar sa aiba voie sa li se arate fratilor sai sa ii roaga sa nu faca ca el, sa nu ajunga si ei la chinul vesnic!
nu uita, Dumnezeu e drept, dar si milostiv! Dumnezeu sa te lumineze!
Doamne ajuta!
Diana :
Date: July 25, 2009 @ 11:51 pm
Desi multi care ma cunosc se vor arata socati de aceasta, Dan imi e drag cumva. Poate imi aminteste de un alt prieten drag care avea idei asemanatoare, sau poate este altceva. Nu caut sa imi explic mai mult, dar sunt convinsa ca, desi arunca in vant cuvinte uneori blafemiatoare, acest Dan este mai sincer decat suntem multi de aici.
Dan, merg pana acolo incat cred ca nu ar strica sa Ii spui toate vorbele astea direct lui Dumnezeu. Ca nu esti ateu, ai demonstrat-o prin ceea ce spui, la fel cum a demonstrat-o si Cioran odinioara. Tu doar esti foarte suparat pe El si consideri ca e foarte nedrept . Dar de ce nu Ii spui direct? De ce nu Il iei la intrebari? Spune-I in fata ceea ce El oricum stie (ca doar nu poti ascunde vreun gand de El) si intreaba-L despre toate lucrurile pe care le consideri nedrepte, spune-I ca esti suparat pe El. Nu se poate sa nu primesti raspuns daca esti sincer.Poate multi ar spune ca e nebunesc sa ai indrazneala sa Ii vorbesti lui Dumnezeu “in halul asta”,dar pana la urma ce e de preferat? Sa incerci sa te ascunzi de El si sa nu Ii vorbesti direct, sau sa Il “infrunti” si sa nu Il lasi pana nu iti raspunde ceva? Pana la urma stai de vorba cu un Dumnezeu care iubeste fara margini, de neinchipuit pentru mintea omeneasca…
Mihai Petrea :
Date: July 26, 2009 @ 12:54 pm
In legatura cu vorbitul catre Dumnezeu, am si eu o nelamurire……De ce daca ii vorbesti tu lui Dumnezeu se numeste rugaciune, iar daca iti vorbeste Dumnezeu tie se numeste schizofrenie? Oare este chiar atat de greu sa acceptam ca Dumnezeu ne vorbeste? Nu stiu cum s-a ajuns aici, dar unii dintre noi, nu am crede ca ne vorbeste nici daca ne-ar bate la usa…..of..of….
Mihai Petrea :
Date: July 26, 2009 @ 1:06 pm
Dane…..te inteleg si in unele aspecte chiar iti dau dreptate.Doar ca , eu cred ca imaginea acesta a lui Dumnezeu si modul in care ar trebui sa ne comportam fata de el, nu este cel corect. Tot ce te nemultumeste pe tine vizavii de el, eu cred ca nu este chiar vizavii de el, ci vizavii de ceea ce spune biserica ca ar trebuii sa faci, sa simti sa te comporti vizavii de El. De aici o gramada de frustrari si neimpoliniri, deoarece biserica l-a ridicat pe Dumnezeu atat de sus….o…atat de sus, ca noi oamenii de rand abia il mai vedem(imi vine sa plang).Apoi a pus intre noi si El o gramada de reguli si dogme, incat doar daca duci o viata habotnica de calugar in varf de munte, ai cum sa bifezi tot ce iti cere, astfel sa fi vrednic de El….cum spune Biserica. Dar nu stiu de ce, pur si simplu stiu….ca nu este asa. Eu il iubesc pe Dumnezeu, sincer, curat….si atat.Fara teama, cum se spune la biserica, fara reguli si constrangeri, asa cum stiu si pot eu….chiar azi la slujba spunea preotul ceva de biserica lui Dumnezeu in care intri cu teama si cu evlavie……cu evlavie da, dar cu teama de ce??? Multa pace.
Emanuela :
Date: July 26, 2009 @ 4:04 pm
Doamne ajuta,imi cer iertare ca intervin…Dan ,sper sa simti si tu ceea ce am simtit eu,Dumnezeu vrea sa-L simtim si deasemenea sa punem si ratiunea in functiune,trebuie sa fie echilibrate,nu poti cunoaste daca nu ai cate putin din fiecare,iar Duhul Sfant se simte nu se gandeste…te unge,te mangaie,chiar Dumnezeu a lasat Duhul ca sa ne mangaie,sa ne umple de dragoste si sa ne ajute sa fim biruitori…sper sa intelegi..Doamne ajuta
Emanuela :
Date: July 26, 2009 @ 4:11 pm
si inca ceva,in legatura cu libertatea…..e ca si cum te ai droga…si stii bine ca dupa ce te droghezi ai niste urmari grave si asta nu din cauza lui Dumnezeu,nu te pedespeste…ci tu te ai pedepsit..si inca ceva…e ca si cum mama iti spune cand esti mic”nu te duce la plita ca te arzi”si tu tot contra esti datorita curiozitatii,mama te lasa liber sa alegi insa in acelasi timp incearca sa te protejeze..insa tu alegi sa pui mana,dupa ce ai pus mana ai vazut ca te a ars f tare si ca acum te doare….de ce?nu puteai sa asculti?asta e libertatea …asta e suferinta…ca si cu fiul risipitor…gandeste te bine ce faci..nu pune pasul inainte sa verifici ce ai in fata…Doamne ajuta…iarta ma daca te jignesc..multa pace
deea :
Date: July 26, 2009 @ 9:30 pm
mai frati crestini , da postati comentarii ca sa aveti prilej de cearta sau ca sa invatati unii de la altii ? acuma nu stiu intreb si eu ca sincer am vazut ca mai mult va certati ………… ,, FERICITI FACATORII DE PACE ….,,
laurentiu :
Date: July 26, 2009 @ 11:59 pm
@ Dan / all
Emanuela nu a dorit niciodata sa braveze cu credinta ei, dimpotriva. A fost mereu rezervata in a vorbi despre asta. Primul articol l-a intocmit mai mult la insistentele mele indelungi, pt ca am socotit ca experienta ei va folosi si altora. Al doilea text a fost scris tot la rugamintea mea, dar si a lui Danion Vasile, care vrea sa includa textul initial intr-o carte cu marturii si convertiri, insa si-a dorit cateva cuvinte si despre experienta botezului.
Si uite asa, frate Dan, ai judecat un om fara sa-l cunosti, vorbind cuvinte desarte. Dar stai lin, cuvintele Mantuitorului despre nejudecare nu se refera in niciun caz la chestia asta, ci la alte situatii, intotdeauna la alte situatii. Intotdeauna!
@ all
Imi cer scuze ca n-am putut modera cum se cuvenea discutiile la aceasta postare, dar am fost plecat din localitate. Imi cer iertare si celor ce le-am activat mai tarziu comentariile, dintre comentatorii noi, ale caror mesaje intra automat la “moderare”. Aceeasi pricina. Doamne, ajuta!
Cipache :
Date: July 27, 2009 @ 8:49 am
oameni “hodiniti”, cu multe vorbe, dar cati sunt gata de jertfa?
valentin :
Date: July 27, 2009 @ 9:06 am
Cate vorbe si comentarii desarte pe marginea unei marturisiri sincere!!vai de noi, copii!
AUREL PIRV :
Date: July 27, 2009 @ 3:41 pm
Indiscutabil,e mult adevar in articol, sa te asiguri de un duhovnic permanent si bucuriile vor continua….
andrei PENTRU DAN :
Date: July 27, 2009 @ 11:52 pm
eu am un priten care vorbeste cam la fel ca Dan, insa acest prieten al meu pentru a vorbi asa exagereaza de multe ori, chiar daca in ideea de baza are ceva dreptate.
Nu inteleg de ce crezi, Dan, ca lucrurile sunt asa cum le numesti tu, ma refer la a crede chestia cu apocatastaza si ce mai spuneai despre Dumnezeu.
Raspunsul pe care i-l dau prietenului meu, de cate ori zice ca Biserica e formata din popi hoti etc etc, este ca Biserica este Hristos, trupul lui Hristos ce ni impartaseste restul suntem membrii, in logica voastra este ca si cum L-am acuza pe Hristos ca Iuda L-a vandut si ca a fost necredincios etc.
Nu e chiar asa cum ziceti voi pana la capat.
Eu cred ca ar trebui sa ne rugam unii pentru altii, sa ne pomenim unii pe altii, nu e un joc, Dan, daca o sa spui ca facem pe crestinii ca santem penibili, nu-i nici o suparare, dar – vorbesc serios – daca nu te deranjeaza, explica-ne si noua ce e cu atitudinea asta ?
DECI RAMANE SA NE RUGAM CU TOTII PENTRU DAN
Cipache :
Date: July 28, 2009 @ 8:09 am
Schimbarea cea mai importanta pentru mine devine si cea mai greu de cuantificat. Nu pot sa iau un metru sa vad unde se termina ura si incepe dragostea. Dar am cateva indicii. Unu: redescopar o sursa interioara de liniste, de bucurie si de bine. Nu e doar o senzatie, e o stare. E DUHUL DIVIN. Nu pleaca niciodata. Si totusi nu IL simt mereu, ci doar cand sunt curat, dupa spovedanii si impartasanii, dar numai dupa cele fara minciuni prin omisiune.
Al doilea indiciu: invat moduri de comunicare capabile sa sporeasca apropierea de semeni. Cand sunt langa un ranit, nu ar trebui sa il intreb cum se simte, ci sa devin eu acel ranit. Trei: fac parte activ din comunitatea BISERICII, care marturiseste acelasi adevar de credinta. Patru: ma lupt sa dobandesc o mai mare compasiune pentru semeni. Reiau deci indiciul al doilea.
Si cinci: cea mai mare perseverenta pentru experimentarea interconexiunii transcendente a vietii, fara devieri de doctrina si practica de cult. Lucrul ce pare nebunie pentru lume. Pot discuta despre primele patru indicii cu multe persoane neutre. Cand e vorba real de o dorita schimbare, de o asumare a CRUCII, de o nastere din nou, ma lovesc de o perpetua amanare si de descurajarea ironica a lumii. « Despre chestiile astea siropoase te vom asculta alta data », ca si pe Pavel in Areopag. Lumea nu se lumineaza pentru ca eu nu oglindesc nici o scanteie. Si totusi, harul lucreaza in toti.
“Nebuniile siropoase”, dragostea si viata vesnica sunt singurele care sunt importante, care nu se pierd in imperiul secundei si care tamaduiesc sufletul. Exista in lume o profunda foame spirituala, pentru ca doar Euharistia, Painea coborata din cer, este medicament pentru eternitate si Aceasta nu are cautare decat o data pe an, cand se face si curatarea primavaratica a casei. E sete, pentru ca numai cine bea APA VIETII nu va mai inseta niciodata.
Unde gasim aceasta apa ? Nici nu stiam de ea. Sa il intrebam pe duhovnic. Ce e acela, nu am auzit nici de acest termen. Prea multe cuvinte noi, care ma intristeaza, pentru ca imi cer direct sau aluziv, ca din partea unei super-autoritati, sa renunt la tot ce fac de o viata si chiar imi place. Eu ma complac in aceasta cloaca, chiar daca stiu ca nu ma voi vindeca. Pana gandesc asa, cu toate ca MESIA e in maxima apropiere de mine prin Intrupare, eu sunt departe de oricine si orice, chiar si de mine insumi. Si daca sufletul este in coma, de ce ma mai mir cand descopar un cancer la rinichi sau o boala cardiaca ?
Pentru un om, infarctul a fost cel mai bun lucru care i s-a intamplat in viata. Daca nu ar fi avut experienta aceasta traumatica, ar fi avut mai putine sanse la o schimbare atat de radicala a modului de viata. Nastere din nou, in ambele sensuri, propriu si figurat. Daca ar fi decedat accidental, poate nu se schimba. Putem sa cream comunitati bazate pe dragoste si filantropie, nu pe frica si ura. Copiii care au trait intr-o familie in care iubirea nu a fost un cuvant din filme si au participat la viata Bisericii se imbolnavesc de trei ori mai putin decat cei care au trait in familii fara iubire si fara HRISTOS, dar se si vindeca mult mai repede.
Nu stim multumi pentru darul sanatatii. Nu e un truism batranesc. O pacienta cu stricturi esofagiene gandeste zilnic: « Oamenii astia nu stiu cat sunt de norocosi pentru simplul fapt ca pot sa manance ». Daca ma bizui ca realizarile exterioare imi vor aduce fericirea de durata, fara sa descopar DIVINUL, e ca si cum as incerca sa invelesc toata lumea in piele, ca sa nu ma mai doara cand calc pe pietre sau pe ghimpi. E mai simplu sa imi pun pantofi. Problema nu e sa gasesc persoana potrivita, ci sa fiu eu persoana potrivita.
Motivul schimbarii nu este frica de moarte, ci bucuria de a trai. Vesnic. Cu IERTATORUL alaturi. Nu ar trebui sa indeplinesc «restrictiile» religiei ca sa ii fac pe plac DIVINULUI, ci ca sa IL simt mereu. Sacru nu inseamna doar altceva decat profan, ci inseamna ceva cu totul special. Drumul catre sacru este experienta cea mai fericita a gasirii si a regasirii, a extazului si a surprizei. Inefabil de-a dreptul minunat. Sacrul inseamna sa descopar ceea ce este extraordinar in lucrurile banale, indepartand bariera de ura si prejudecatile care ma separa de semeni.
Daca as avea mereu dragostea lucratoare, experientele zilnice ale vietii ar fi si cele mai placute. Si cea care ma indeparteaza de aceasta stare de har este minciuna. In ecranizarea « Mincinosul mincinosilor », personajul principal are mari greutati cand e fortat sa spuna adevarul o zi intreaga. Socotita nevinovata, are cea mai mare vina. Daca sunt cat pe ce sa ma inec intr-un ocean (lumea) si cineva imi arunca un sac plin cu bani (oportunitate de aur, ispita), sigur ma voi ineca daca voi lua sacul si ma voi tine de el. Daca voi accepta un job care presupune jertfirea iubirii de familie, fac aceeasi greseala. Elementul-cheie pentru a supra-VIETUI este dragostea. Iata cum dragostea nu cade niciodata.
Fiecare gaseste ce cauta. Daca conduc masina si mi-e foame, caut restaurante, nu vad altceva. Daca se termina benzina, vad numai benzinariile, nu mai vad restaurantele. Cum vindeca dragostea: mana care ucide poate sa si mangaie, vocea care critica poate sa si aline. Ciocanul care a batut cuie in mana DOMNULUI IISUS HRISTOS, poate fi folosit si pentru a construi case pentru cei fara adapost.
Cipache :
Date: July 28, 2009 @ 8:10 am
Din cele mai stravechi timpuri fericirea pamanteasca a preocupat omenirea, fiind abordata intr-o varietate de forme si cautata de fiecare dintre noi. Desi nu exista stare mai ravnita decat fericirea, multi nu am putea-o defini. Pentru unii, fericirea de aici inseamna bani, pentru altii o familie, o casa sau o cariera stralucita. Exista trei linii care ar defini fericirea “egoista”: starea de bine, adica placerea sau senzatia de liniste sau de multumire de moment; gandurile – daca ne uitam in trecut suntem multumiti de ce a trecut si de ce urmeaza sa se mai intample; si dorinta de a nu ne simti rau.
Fericirea lumii ar consta in a agrega placeri diverse sau ar implica obtinerea unui balans complex intre diverse virtuti, placeri, realizari si noroc. Fericirea nu este sinonima cu placerea asa cum poate multa lume ar intelege. Placerea este un scop in sine, este ceva dezirabil de catre toata lumea si poate fi cuantificata si masurata stiintific prin testarea cantitatii de neurotransmitatori – serotonina si dopamina – intalnita la un moment dat in organism. Exista o diferenta clara intre placere si fericire. Fericirea nu este ceva pragmatic, nu este ceva evident, ci mai degraba este un concept nepalpabil, nematerial, enigmatic si uneori misterios. Nu trebuie sa te intrebi daca esti sau nu fericit, ci ce poti sa faci ca sa fii fericit.
1. Tu
Potrivit ultimelor cercetari stiintifice, ceea ce simtim la nivel intelectual, constiinta si vointa noastra ca fiinte umane, provine din creierul fizic. Asa ca, daca vrem sa ne rafinam mintea, trebuie sa incepem prin a ne intelege si a ne antrena creierul. Fiecare creier este unic, din moment ce reflecta experientele noastre unice din timpul vietii. Fiecare fiinta este unica, avand propriile aspiratii, preferinte emotionale, capacitati, si, in acelasi timp, fiecare fiinta se afla in permanenta schimbare. Astfel, “poti fi fericit” devine “tu esti singura persoana care poate actiona si aprecia ce este mai bine pentru tine”.
2. Poţi
Fiecare fiinta poate, daca isi doreste cu adevarat, sa devina sculptorul mintii sale. Fiecare dintre noi are un potential imens de automotivare, fericirea presupunand atentie, intentie si antrenament. In fiecare secunda alegem la ce dorim sa fim atenti, astfel incat ne putem concentra asupra lucrurilor pozitive sau negative. Putem invata sa ne analizam emotiile negative sau sa le ignoram. De cele mai multe ori nu suntem constienti de alegerea pe care am facut-o si de implicatiile ei; de aceea, exercitiul mintii ne poate ajuta.
3. Fă
Creierul nostru este compus din miliarde de neuroni, fiecare dintre ei avand mii de conexiuni cu alti neuroni. Tot ceea ce faci activeaza o anumita constelatie de neuroni. De exemplu, daca faci ceva activezi anumiti neuroni; cu cat insisti mai mult, cu atat vei pune in actiune mai multi neuroni. Astfel, conexiunea dintre ei devine mai puternica, fapt ce duce la crearea automatismelor. Unul dintre automatiseme este, de exemplu, cititul cuvintelor. Creierul nostru este antrenat de-a lungul a mai multor ani sa faca acest lucru. Asa se intampla cu tot ceea ce facem. Totul se traduce printr-un antrenament al mintii. Si tu poti sa te antrenezi pentru a fi fericita! Asta inseamna sa vezi, sa pretuiesti si sa exploatezi aspectele care iti aduc multumire si implinire.
4. Mai fericit
Fericirea mundana este un concept subiectiv. Nici un specialist nu se poate uita la tine pentru a-ti spune cat esti de fericit. Nu exista instrument de masura pentru aceste trairi. Dar exista mai multe cai de a accede la fericire, cai care variaza in functie de conceptiile, dorintele, principiile si ideile fiecaruia dintre noi.
Cred ca fiecare om are o definitie proprie a starii de fericire, adica fericirea este o stare subiectiva de bine care depinde de multi factori interni, externi si de mediu. Este de cele mai multe ori o experienta personala. Este limitata la o persoana si de momentul careia ii apartine. Fericirea se poate caracteriza de o stare de bucurie, satisfactie, multumire. Poate fi gasita in feluri, locuri si scopuri diferite de la om la om.
Daca combini ideea “nu trebuie sa te intrebi daca esti sau nu fericit ci, ce poti sa faci ca sa fii fericit” cu “fiecare fiinta poate, daca isi doreste cu adevarat, sa devina sculptorul mintii sale”, vei vedea ca fericirea devine o chestiune de antrenament. Iti poti antrena mintea sa devii fericit.
In ceea ce priveste modalitatea de pastrare a fericirii: daca avem suficienta intelepciune, suficienta cunoastere si suficienta dragoste am putea fi fericiti in orice. Evident ca inclusiv aceste calitati sunt dorite de fiecare dintre noi. Asa ca putem fi fericiti cand alegem sa fim si cand stim cum ar trebui sa fim. Putem sa ne lasam sa fim fericiti, dar rar o facem. Cam asta ar fi de zis despre limitele fericirii strict omenesti.
Nu am folosit termeni teologici, tocmai pentru a vedea ca fericirea fara Hristos este o iluzie. Doar El este Izvorul fericirii, care nu seaca niciodata.
Sorin N. :
Date: July 28, 2009 @ 10:34 am
Nu va mai rugati impreuna cu ereticii! Este interzis de Sfintele Canoane.
“La Ploieşti când am oprit, m-am întâlnit cu o veche prietenă protestantă[...]A insistat să ne rugăm”
Emanuela :
Date: July 28, 2009 @ 2:02 pm
Doamne ajuta…mai frate Sorin…nici macar nu ai inteles mesajul si ce rol a avut astfel de rugaciune…imi pare rau ca nu citesti printre randuri..Doamne ajuta
Elena-Roxana :
Date: July 28, 2009 @ 3:50 pm
Mai fratilor, cred ca ati luat-o pe aratura!!!! NU mai suntem sanatosi la cap… Doamne fereste…… de la ce s-a plecat si la ce s-a ajuns.
Frate, sunt unele comentarii care nu au nicio legatura cu subiectul ci sunt postate numai ca sa vedem cat de “destepti” se cred unii.
@Emanuela, sa nu te tulburi!!!
@Laurentiu, ca moderator, incearca sa-i lamuresti putin pe unii din fratii nostri care sunt foarte “draguti”.
laurentiu :
Date: July 28, 2009 @ 8:37 pm
@ Sorin N.
Frate, iti admir ravna pt pazirea randuielilor din veac, insa nu vezi nuantat lucrurile. In cazul prezentat nu e o impreuna rugaciune, ci un indemn la rugaciune pe care Emanuela l-a acceptat ca fiind bun. E cunoscut prea bine rostul pt care parintii nu au ingaduit conslujirea/rugaciunea comuna cu ereticii, dar, repet, trebuie sa privim nuantat, de la caz la caz. Stiu situatii cand un asa zis compromis pe linia asta, facut cu binecuvantare, cu rost si fara a sfida canoanele, a dat roade si… sotul eretic a venit mai apoi in Biserica. Canoanele sunt clare, dar se cantaresc in functie de situatiile aparute.
App, ce faci daca de Pasti, spre exemplu, vreti sa faceti impreuna o rugaciune la masa si unele rude is necredincioase ori au duh eretic? Sau ce faci ca elev/prof la clasa, daca la rugaciune se ridica si protestantul sa spuna, culmea, poate chiar Cuvine-se cu adevarat?
Intelegi unde bat? Trebuie sa judecam fiecare situatie in parte. Nu tot ce-ti pare tie cadere e cadere si in ochii lui Dumnezeu.
@ Elena-Roxana
Bine ai mai grait! Multzam!
@ Emanuela
Domnul sa te aiba in paza Sa! Sunt pe aproape, stii asta!
Sorin N. :
Date: July 28, 2009 @ 8:49 pm
@Elena-Roxana: Banuiesc ca aprecierea cu frate “dragutz” se referea si la mine.
Am facut-o cu scop de indreptare, nu de condamnare, chiar daca s-a vazut altfel din mesaj.
Silvia :
Date: July 29, 2009 @ 12:45 pm
Mai Fratilor,mai.
Exista oprire de la impreuna- slujire a Sfintei Liturghii a preotului ortodox impreuna cu ereticii.Dar ceea ce se intampla intr-o casa de crestin nu se supune intotdeauna acelorasi rigori.Ca daca tu ii pui unui protestant/neoprotestant un acatist al Maicii Domnului in mana si el il citeste,apoi in timp se aprinde in inima lui o cautare spre descoperirea ortodoxiei,totul este spre slava lui Dumnezeu.
Stiu N cazuri in care oamenii au ajuns asa la credinta cea adevarata.Si cand spun asta,ma refer la oameni pe care ii cunosc si care au povestit acestea.
Desigur toate acestea se fac cu o atenta indrumare a unui duhovnic si cu mult discernamant,dupa cum spunea si Laurentiu.
Sorin N. :
Date: July 29, 2009 @ 12:55 pm
@Laurentiu:
Din textul de pe blog nu reiese indemn la rugaciune din partea prietenei, ci comuniunea prin rugaciune.
Chiar si rugaciunea particulara in comun cu ereticii e interzisa.
Nu trebuie facut nici un compromis.
Nu se poate da binecuvantare la pacat.
Emanuela :
Date: July 29, 2009 @ 5:51 pm
eu nu vad pacat in asta frate Sorin,pentru ca nu suntem fanatici ,nu tre sa fim fanatici ,tre sa ai intelepciune sa distingi anumite probleme,s-ar putea sa fim o pricina de poticnire pentru ceilalti daca noi reactionam asa,ti-o spun sincer,din propria experienta,nu vreau sa dau dovada ca sunt fanatica,vreau sa dau dovada de pace si intelegere cu ceilalti daca se poate,sa simt ca Dumnezeu traieste in mine…fanatici sunt la tot drumul si sunt cei mai rai,Dumnezeu nu ne vrea fanatici cum erau cei din trecut ,se bateau pentru religie,asta e pacat nu rugaciunea…sper sa intelegi..Doamne ajuta
Emanuela :
Date: July 29, 2009 @ 5:59 pm
e ultima data cand raspund la astfel de subiecte,daca vreti sa intelegeti bine daca nu tot bine…nu sunt cu ochelari de cal,nu vreau sa ajung asa,sa am ajute Dumnezeu sa fiu cum vrea El…o sa fie penibil ca tot discutam pe teme din astea,imi pare rau ca nu ai inteles rolul rugaciunii de aici:(,si o spun sincer…rugaciunea aceasta mi-a deschis ochii,mi-a ajutat la raspunsul de care aveam nevoie,de multe ori suntem orbi si nu vedem ce avem in fata,ne ferim de protestanti ca de demon,nu e chiar asa ,eu am parintii protestanti si ce sa fac cu asta?sa fug de ei?sa nu am familia unita?spune Dumnezeu sa cautam pacea nu razboiul,pacea implica multe lucruri,vor veni vremuri grele,o sa vezi cum o sa ne unim toti in suferinta…putini vor fii care vor rezista celor ce vor veni,o sa avem nevoie de dragoste nu de ura si sa fugim de eretici sau eu stiu….tre sa infrunti realitatea…asta se numeste discriminare….eu cat timp am fost protestanta am discriminata de ortodocsi….sper sa nu smintesc pe nimeni aici,dar chiar am fost,si am plans nopti la rand din cauza asta…si vorbesc de o adevarata discriminare,Dumnezeu ne vrea blanzi….va rog sa ma iertati daca am depasit limita…Doamne ajuta
Sorin N. :
Date: July 29, 2009 @ 7:50 pm
@Emanuela:
Dumnezeu vrea sa ramai in Adevar.
Comuniunea cu ei, prietenia sau alaturarea pe viitor in credintza in vremuri de suferinte – NICIODATA!
Ecumenismul o chestie foarte periculoasa.
Uite si un articol de parintele Arsenie Papacioc; si subiectele “ei zic că cei care nu se roagă împreună nu au dragoste”; “Nu înseamnă că n-avem dragoste dacă-i refuzăm?”
http://www.sfaturiortodoxe.ro/singur-ortodoxia/cv_4_singur_ortodoxia.htm
laurentiu :
Date: July 29, 2009 @ 9:49 pm
@ Sorin N.
Linkuri catre postari antiecumeniste iti pot da si eu, mai mult chiar, o categorie intreaga chiar pe acest blog, ca sa te incredintezi ca nu vorbesc de pe pozitii ecumeniste: http://laurentiudumitru.ro/blog/category/despre-ecumenism/
Intelege ca situatia prezentata aici e una aparte, un caz particular. Inca o data imi exprim parerea de rau ca nu reusesti sa vezi nuatat lucrurile. Domnul sa ne ajute si sa ne lumineze!
Va rog insa sa incheiati polemica de aici; continuati pe mess, daca n-aveti ce face!
Marcovici :
Date: August 2, 2009 @ 2:43 pm
Parca prin Ardeal se desfasoara zilele acestea “Prietenii ecumenismului”, iar decanul de teologie ortodoxa a spus “in inimi Il avem pe Acelasi Hristos”.
Cipache :
Date: August 3, 2009 @ 9:00 am
fiti vicleni si intelepti doar in sens biblic, nu fariseic
Cipache :
Date: August 3, 2009 @ 9:01 am
povestea asta seamana cu DIALOG CU IUDEUL TRIFON, versiune 2009
frumos…
Silvia Geanina Dan :
Date: August 29, 2009 @ 4:17 pm
Nu va lasati influentati de falsii conducatori, care urmaresc bunastare materiala; cautati ADEVARUL lasat de Sfintii Parinti in ceea ce priveste dogma, si daca ceea ce zic ierarhii, egumenii, preotii ori decanii ortodocsi este exact ceea ce au zis Sfintii Parinti si ce spune Sfanta Scriptura, atunci urmati-i, daca nu, nu ii ascultati, ca sunt Prooroci mincinosi!
Ema, draga mea, copilasul meu scump, eu iti sunt alaturi si stii ca ai un loc mare in inimioara mea. Orice ispite au sa vina, asa cum stii bine, ele vin ca sa intareasca. Diavolul nu se bucura de pasul pe care l-ai facut si va cauta sufletul tau, ca gaseste camara maturata si frumos impodobita. Cu rugaciune si rabdare toate se limpezesc.
andrei :
Date: September 23, 2009 @ 11:54 am
Bine ai venit Emanuela, in firea omului, Ortodoxia. Cu rabdare o sa le inveti pe toate. Sa nu crezi ca noi suntem sfinti sau toti rai, sau buni, Nu, dar suntem pe CALEA DREAPTA. Si noi cadeam zilnic, dar suntem pe calea aceea avem totul neschimbat. Iti dau cate ceva de la Luminile Ortodoxiei care sunt contemporane cu noi, parintele Arsenie Papacioc,pr. Roman Braga, pr. Calciu Dumitreasa, care nu s-au lepadat de Hristos nici dupa ani de de batai crunte.Poate si Dan sa vada cate ceva…Incep cu un Serafim Rose un om care l-a negat pe Hristos pana a intrat in Adevar.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Seraphim_Rose
http://www.youtube.com/watch?v=7o7UGLTauHI&feature=PlayList&p=2BD74D6443E39014&index=0&playnext=1
http://www.youtube.com/watch?v=84-6ES4Zp6A
http://www.youtube.com/watch?v=zxiS-vp0dqo&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=JTlPDgppFj0&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=iLlzXcyv7Dk&feature=related
Pr Timotei :
Date: November 9, 2009 @ 12:12 am
Aducerea protestantilor, neoprotestantilor si catolicilor la ortodoxie se face prin Sfantul botez prin intreita afundare!
Motivul fiind ca toti sunt eretici antri trinitari!Au mostenit Filioque!chiar daca nu il mai rostesc in Crez!
Cu acest lucru sunt deacord toti Parintii Athoniti. Practica de a Mirunge doar, este GRESITA!Deci cei Mirunsi raman incontinuare nebotezati! Profesorul Tzelenghidis de Dogmatica de la Athena spune clar, ca si Pr Prof Theodoros Zizis, Ioan Vladuca, etc
irina elisabeta :
Date: December 20, 2009 @ 8:49 pm
am si eu o intrebare de fapt o nedumerire si daca se poate domnule Laurentiu sa ma faceti s ainteleg .M-a cam smintit informatia aceasta cum ca Pr Serafim Rose nu ar fi fost botezat ci i s-ar fi facut doar mirungere cand s-a convertit la ortodoxie.Ca din cate stiu eu botezul e Sf Taina prin care ne nastem din nou si devenim madulare a Sfintei Biserici a Lui Hristos.Si mai stiu ca in canoane scrie clar ca nici botezul si nici o alta taina nu sunt valabile in afara Bisericii.Doamne ajuta ma iertati!
irina elisabeta :
Date: December 21, 2009 @ 5:44 pm
Pr Timotei pai si atunci asat inseaman ca Pr Serafim Rose nu e membru al Bisericii .Si eu cred ca fara taina Sf Botez nu putem deveni membri a Bisericii intrucat in Sf Scriptura mantuitorul spune “Cine nu s eva naste din apa si din foc nu va vedea imparatia cerurilor “si apoi asta a fost porunca data apostolilor”mergand invatati toate neamurile botezandu-le in numele Tatalui si Fiului si Sf Duh”Dar cum s ane raportam la Pr Serafim Rose avand in vedere ca se spune ca el a primit doar mirungerea? Dar intradevar se stie ca el tinea foarte mult ca cei care se converteau sa fie botezati asa cum trebuie
irina elisabeta :
Date: December 21, 2009 @ 10:45 pm
Vedeti, conducatorii acestei lumi fac felurite planuri ca sa ingenucheze Ortodoxia, caci, dupa toate Sfintele Scripturi, Ortodoxia este ADEVARUL.Si acum zic ei:”De ce sa purtam noi uraciune unul fata d e altul?Nu scrie Sf Evanghelie”sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau si pe aproapele tau ca pe tine insuti?De acolo iau ei asta si-ti spun:Tu trebuie sa-l iubesti! Bine sa-l iubesti, dar acolo spune sa-l iubesti dupa trup, adica sa-l ajuti nu sa te dai dupa ideile lui.Nu se poate sa avem dragoste duhovniceasca daca legile lor nu se potrivesc sub nici un chip cu adevarul nostru.”
Pr Dionisie Podromu Athos
Tamara :
Date: December 26, 2009 @ 8:17 pm
Si eu am mers la Biserica Baptista 17 ani si in 2006 cand a murit tatal meu m-am convertit la Biserica Ortodoxa. Aici insa nu am gasit acea bucurie pe care o aveam in Biserica Baptista. Nu vreau sa critic Biserica Ortodoxa. Nu biserica in sine este problema si nici Dumnezeu. Dar as vrea sa imi spui cum ai simtit bucuria de a trece de la Biserica Baptista in Biserica Ortodoxa. Pentru mine adevarat nastere din nou a fost in Biserica Baptista. Ritualul din Biserica Ortodoxa nu a insemnat nimic. Astept cu nerabdare raspunsul.
Cu stima.
emanuela :
Date: December 31, 2009 @ 2:02 pm
Doamne ajuta,raspunsul l-am dat inainte de botez intr-un alt interviu,daca vrei citeste-l si acolo iti vei da seama ce am simtit si ce nu am simtit,eu am fost 19 ani la baptisti si penticostali si evanghelisti,dar crede-ma ca nu am simtit implinire,cand simt ca ajutorul imi vine si de la Sfinti si ingeri,acestea ma intaresc enorm…ma ajuta sa ma ridic,sa merg mai departe,imi incalzesc sufletul,in evrei capitolul 6 versetul 10 spune Dumnezeu sa avem si dragoste pentru Sfinti,trebuie sa te rogi inainte sa citesti din Sf Scriptura ca sa te lumineze in tot ce vrei sa afli,citeste te rog interviul celalalt..Doamne ajuta
cristi :
Date: January 10, 2010 @ 11:43 pm
Draga emanuela, daca legi o viata traita cum ii place Lui Dumnezeu de faptul ca ai trecut la ortodocsi, ca numai acolo gasesti adevarul, da-mi voie sa-ti spun ca doar Europa de Rasarit si cate o tara, prin apus, pe unde mai este cate o biserica ortodoxa, va fi mantuita!!!
Iar cu privire la citirea Bibliei, cumva la baftisti te-a invatat cineva ca nu trebuie sa te rogi inainte? Dimpotriva, cred ca te cam inseli, nu numai aici, ci in mai multe chestiuni. Iar baptistii adevarati sunt ortodocsi in spirit si au sfinti, cei din Biblie si cei din istoria bisericii, iar Maica Domnului nu e o femeie ca oricare alta! Ca pa peste tot, si acolo, ca si aici, sunt multi care nu studiaza Biblia si au pretentia ca stiu ei tot…
Meme :
Date: January 11, 2010 @ 6:56 pm
Mai fratilor, sa nu ajungem ca in perioada inchizitiei catolice, cand cei care nu imbratisau catolicismul (care se credea mana lui Dumnezeu) erau considerati eretici.
Gandirea ingusta e specifica fariseilor din vremea cand era Mantuitorul pe pamant… Iar Mantuitorul i-a numit fatarnici.
Ei faceau rugaciuni lungi de ochii lumii, dar inima le era plina de trufie…
Sa ne caim de trufia noastra! Dumnezeu nu e ortodox!
breaksoul :
Date: January 24, 2010 @ 12:03 am
Dumnezeu e acelasi, indiferent de religie, fie ca esti ortodox, catolic, protestant, musulman, iehovist… Indiferent cum Il numesti, Dumnezeu e acelasi, entitatea suprema. Crestinismul se bazeaza pe existenta lui Iisus, dar si inaintea lui a existat religie, lumea a crezut in Dumnezeu. Toate scripturile si evangheliile au pornit de la una singura. De fapt, niste heroglife rupestre… Dumnezeu e in fiecare dintre noi, daca vrem sa Il vedem. Daca nu vrem, nu este… Dar, fara El, existenta noastra ar fi zadarnica… Cine crede ca va disparea definitiv dupa moarte, nu se intreaba atunci, pt ce mai traieste?
Phileo :
Date: July 17, 2010 @ 11:07 pm
“Surpriză însă: duhovnicul meu mi-a spus la un moment dat că, dacă botezul de la baptişti s-a făcut în numele Sfintei Treimi, înseamnă că este valid, deci rămânea să-mi facă numai mirungerea.”
Care este deci invatatura corecta, este valid botezul baptist sau nu. Daca nu de ce multi preoti il accepta? Iar daca da de ce a fost nevoie de inca un botez?
Serafim :
Date: August 20, 2010 @ 5:03 am
@Phileo Primirea
ereticilorcelor de altă credință în Biserică se face întotdeauna cu știrea episcopului. În Biserică știm că nu totul este scris, există și lucruri subânțelese sau transmise pe alte căi (Sfânta Tradiție de exemplu). Ceea ce nu spune Emanuela și probabil că nici nu știa este că duhovnicul ei știa mai multe detalii despre “botezul” pe care-l primise ea și în urma consultării cu episcopul a decis că trebuie botezată. E posibil să fi fost netrinitarian sau să fi fost alte probleme la mijloc. Nu știu și nici nu cred că e cazul să fie cercetat acest lucru atâta vreme cât s-a decis că așa trebuie făcut. Ceea ce episcopul a decis și a pus în lucrare prin preot pentru păstrarea și întărirea credinței, aceea a întărit și Duhul Sfânt.Otthy :
Date: August 21, 2010 @ 9:06 pm
totusi? ce religie ai? astept un raspuns
Vasilica :
Date: August 27, 2010 @ 2:06 pm
Ortodoxia este firea omului ,asa ca Emanuela bine ca ti-ai venit in fire.Dumnezeu a lucrat in inima ta si te-a adus acasa bine-ai venit!