Seria “Anomalii”: C-A-R-I-E-R-I-S-T-U-L

1:28 am Octavian Dărmănescu, Seria "Anomalii"

career-planning

Octavian Dărmănescu

Carieristul arată mai bine din profil, el este un recidivist care s-a încurcat incestuos cu propriul destin. Nu te pune cu el, că e în stare să calce pe cadavre pentru a înainta „înainte”! Carieristul are singurătatea terifiantă a sfeclei care a crescut pe tăcute, fără ajutor, are liniştea expertă a dentistului în faţa cariei. El plugăreşte pe ogorul ambiţiei lui ca un iobag legat de glie, s-a băgat argat la el însuşi, are acea pace de slugă care te face să înghiţi orice cu drag. Carieristul este satelitul carierei sale. Acest tip a avut probleme încă din clasele primare: nu înţelegea de ce nu e primul când se striga catalogul, ar fi dorit un nume de Amza, Aldea, Agarici chiar. Ahtiat după titluri şi distincţii, această boală îi poate aduce peste ani un accesoriu anal indispensabil, scaunul de ministru. Carieristul este victima unei lumi tâmpite, care l-a învăţat că trebuie să faci ceva în viaţă. Cu diplomele pe pereţii soacrei, carieristul dă orice să se mai pozeze o dată cu sutana de licenţiat. El îşi face în colţul sufletului său forestier, îmbâcsit de acarienii patalamalelor sale, un mic altar închinat strădaniei lui. El este, după cum i-au spus neamurile, un om ambiţios, bravo lui.

Semnaţi condica şi la intrare, şi la ieşire! Carieristul politic este spaima lui Nietzsche, supraomul diabetic, gândacul de hotel cu dinţii puşi. Statul lui Hegel şi căţelul său fidel, carieristul. Acest tip are vocaţie pentru mişcările bruşte, de la un partid la altul. Oricum, are copii, e dator să se ducă acasă cu un partid, deh, obiectul muncii… Şi nu uitaţi: lumea trece, cadrele rămâne! Carieristul se blindează cu diplome pentru a ascunde un handicap major, lipsa simţului practic. Îşi dă viaţa pentru un post mai sus, apoi, din stilou, vinde bogăţia boborului şi îl încarcă de biruri. Nu-i pasă dacă ţara ia foc, important era să nu explodeze pe tura lui. O liftă vândută ambiţiei lui de a ajunge tot mai sus, că jos e prea înghesuit şi miroase a transpiraţie.

Om mic, birou mare. Carieristul didactic, cu antreu la nume, poreclit şi prof.dr.doc, este un tocilar care se încălzeşte numai la rutină, emite aceleaşi lucruri la distanţă de un an unor juni care chiar îl invidiază pentru modul lui de existenţă. Am aflat că există printre tocilari unii care, îndopaţi de atâta carte, nu mai ştiu nimic. Alţii, de la catedră, îşi expun palmele şi fac exegeză la viaţa lor chinuită: am muncit mult ca să nu le am bătătorite! Carieristul nu suferă emulaţia, iar atunci când este legat de trenuleţul ei furios, de-abia aşteaptă prima haltă. Are sub cămaşă toate facultăţile terminate, tatuate pe umăr. E narcisist, îşi mângâie oglinda din servietă cu un gest de proprietate aproape paternală, aşa cum îţi recunoşti maşina în parcare.

Carieriştii sunt mici şi răi, asta pot. Au o curiozitate funciară, aproape feminină, şi sunt înclinaţi spre bârfă. Ahtiaţi după ştiri, ei urmăresc strategic schimbările de personal şi se ţin mereu în priză, ca frigiderul. Carieristul e un experiment al comunismului, mândru rebut al capitalismului. Prizează spirtul din cariocă şi se vede în locul şefului, îşi protejează rutina, acvariul în care se crede cel mai liber şi fericit om. E revanşard, ar fi în stare să-şi scoată certificat medico-legal chiar şi pentru o palmă de la neamuri.

Carieristul a dat un ban, dar a stat în faţă: din fereastră în fereastră, labirintic, până la orizontul final, cimitirul Ghencea 2 văzut dinspre Domneşti. A fost un om ambiţios, Dumnezeu să-l ierte!

***

14 Responses
  1. Dan :

    Date: July 23, 2009 @ 9:39 am

    Prea tare :))))
    Pacat ca multi tineri isi pierd viata asa, punand cariera in inima lor mai presus de orice, ca pe dumnezeul lor.
    “Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.”

  2. Cristina :

    Date: July 23, 2009 @ 1:17 pm

    Da,imi place cum scrie domnul Darmanescu.Asa de bine puncteaza tot la acest capitol!Bietul “carierist”nu mai are vreme sa cunoasca,sa simta dulceata iubirii lui Dumnezeu.Toti cunoastem asfel de persoane.Din pacate…

  3. elena iliescu :

    Date: July 23, 2009 @ 1:17 pm

    Sa-i lumineze Dumnezeu,cat nu este prea tarziu !

  4. |t|r|a|n|d|a|_|a|r|t| :

    Date: July 23, 2009 @ 3:37 pm

    at TaviDarmanescu
    vad eu ca de cand nu ne-am mai vazut scrii numa’ despre mine… semn ca ti-am intrat la inima.

    Io’ : Om mic, birou mare 😀

  5. cat :

    Date: July 23, 2009 @ 3:44 pm

    be entertained

  6. octaviandarmanescu :

    Date: July 23, 2009 @ 5:28 pm

    hihi.
    Fă-mi, bre, şi mie, un ambalaj pt o carte.
    Plătesc cheş, cu bonuri de masă:)))

  7. mihai :

    Date: July 23, 2009 @ 6:08 pm

    da, e bun articolul privit asemenea cimitirului Ghencea 2 dinspre Domnesti! dar din partea cealalta nui chiar asa, fiecare trebuie sa urmeze o carera, sa tanjeasca spre culmi, dar ceea ce trebuie sa aiba grija e sa nu dea pe altul in groapa. daca Dumnezeu il harazeste cu daruri, sa le pimeasca cu bucurie.

  8. Lucian :

    Date: July 23, 2009 @ 6:48 pm

    Domnul Octavian Dărmănescu a condeiat aici un profil psihologic aproape desavarsit. Cu mici variatiuni, asta e portretul carieristului. Carieristul e omul infatuat si vanitos. El e alfa si omega. Pentru el, cultura se masoara in numarul de carti necitite aflate in biblioteca proprie. El persifleaza crezul altora, nu din cunostinta de cauza ci din ura ascunsa fata de orice persoana profunda, capabila sa-i dezvaluie din priviri goliciunea sufleteasca. El e omul speriat de moarte, care isi ingroapa viata sub un morman de asigurari cu fel de fel de clauze. El e…. Dar el nu l-a cunoscut si nu-l va cunoaste niciodata pe EL, cel care a facut cerul si pamantul.

  9. E-nigma :

    Date: July 24, 2009 @ 9:59 am

    OK, toate ca toate, dar hai sa fim realisti: credinta in Dumnezeu e una, si viata pe are o avem de trait e alta. E foarte plastic sa aruncam anatema asupra celor care isi doresc sa progreseze, care muncesc cinstit si din greu pt fiecare pas in sus pe scara sociala, stand de o parte. Nu ne obliga absolut nimeni sa uram o cariera, daca asta nu ne aduce mai aproape de idealul personal, daca nu ne ofera implinire si satisfactii mai mari sau mai mici. E OK sa fim mereu boemi, fara un job precis, fara a putea spune clar “ce esti tu, de fapt?” (pe langa Om, credincios etc) sau unde vom fi peste 5 sau 10 ani. Unii aleg asta si se simt bine, e dreptul lor. Dar altii prefera sa urmeze niste scoli (care nu te fac neaparat mai destept, nici nu te ridica deasupra altora, pur si simplu te formeaza pe o anumita cale) cu diplomele aferente, sa urmeze un traiect de cariera cu functii si grade ce trebuie parcurse si sa se bucure de roadele muncii lor. Nu mi se pare catusi de putin ca acestia din urma sunt cu ceva blamabili! Daca sportul cu mataniile ar fi fost modul de viata al tuturor, astazi n-am fi avut nimic din ce ne ofera civilizatia (si poate am fi fost mai fericiti si mai aproape de Dumnezeu, nu neg). Ca nu e cea mai buna solutie sa fii la job intre 9-22, e partea 2a, poate acasa nu mai ai loc.. Nu suport stilul “fac orice ca sa ajung”, dar nici nu pot sa accept ca realist punctul de vedere exprimat de autorul articolului, luat la modul absolut. Daca unii gasesc in familie, acasa, in biserica ceea ce le aduce implinire, e OK pt ei, dar “Doamne, miluieste” nu e acceptata ca moneda de schimb in supermarket inca, din pacate, asa ca trebuie sa punem osul la treaba daca vrem sa cumparam ceva. Sunt total anti “societatea de consum”, dar nu putem trai doar cu rugaciuni, si cel putin o parte din oameni nu se multumesc cu fericirea de a privi la soare si la flori tot timpul anului, mai vor o iesire undeva, poate o casa (nu Prima, aia e pt bosi) si o masinutza in viitorul nu asa apropiat.. si, fara o cariera solida, nu prea pica astea din cer. Cat despre profesorii care urmeaza treptele profesionale fara vocatie, da, recunosc, e plin in jur, dar sunt si profesori iubitori de copii si de Dumnezeu, care isi doresc mai mult sa ofere decat sa scrie pe usa lor “prof.dr.”, asta e ceva ce vine de la sine, cu anii.
    Cred ca am aberat destul, sper ca m-am facut inteles.

  10. |t|r|a|n|d|a|_|a|r|t| :

    Date: July 24, 2009 @ 11:38 am

    at e-nigma
    noi nu vorbim de exceptii, bineinteles ca exista si exceptii. mesajul domnului darmanescu e rafinat si fin. aceasta este realitatea. majoritatea oamenilor prezideaza spre o atitudine jalnica in aceasta privinta. nu cred ca oamenilor din Biserica s-a adresat domnului Darmanescu, pentru ca acesti oameni sunt considerati avand o mentalitate curata de viata. “credinta in Dumnezeu e una, si viata pe are o avem de trait e alta” eu aici nu sunt de acord. si in viata sociala trebuie sa avem aceleasi perspective duhovnicesti, nu putem sa ne compromitem cat de putin. oricare ne-ar fi jobul trebuie sa fie in acelasi timp si o raportare la Dumnezeu. de aceea e bine sa avem un job cat mai relevant din aceasta perspectiva… eu unul am cunoscut persoane duhovnicesti si doctori si ingineri si mecanici si soferi… dar care nu s-au compromis pentru a avansa profesional…

    in fine…

    at TaviDarmanescu
    respect domnului darmanescu
    aaa… si by the way… se rezolva cu foaia de invelit cartea… ca nu ma uit la bani

  11. Liana :

    Date: July 24, 2009 @ 7:04 pm

    De cand e asta victima? Victima propriei persoane, nu a lumii…tampite !
    Super chestia cu…”sa nu explodeze pe tura lui”
    Amin .
    Buna, ca si toate celelalte ! Si inca o data: la mai multe !

  12. Liana :

    Date: July 24, 2009 @ 7:22 pm

    @E-nigma
    In primul rand a fi realist nu are de-a face cu credinta;
    De unde si pana cand credinta e una si viata pe care o avem de trait e alta? pai daca sunt separate una de alta, ambele devin…tortura ! I-a pune-le la un loc, si totul se aseaza in ordine !
    Si mai departe nu te citesc, pt ca nu ai facut pauza, dar cred ca ti-am spus esentialul;
    Scrierile din aceasta serie sunt P-A-M-F-L-E-T-E !!! Deci ia-le ca atare, si razi, bucura-te, ca de-aia ni le da si noua autorul, tine-l Doamne, ca sa ne distram, si sa mai uitam necazurile si greutatile ! Si chiar daca ne mai recunoastem in cate unele, ce, exista om fara de pacat? Nu exista ! Ne ajuta sa ne recunoastem greselile si sa ne caim pt ele, si, de ce nu, sa devenim mai buni.
    Iarta-ma, E-nigma, nu vreau sa te supar, si pe nimeni de pe fata acestui pamant !Si…la mai sus ! Daca asta iti doresti, dar nu intotdeauna ce ne dorim e si cel mai bun si mai bine, ca sa nu mai spun ca la altitudine mare bat niste vanturi cumplite, de pot sa te doboare, si e foarte greu sa cazi…de sus !
    Si inca ceva: crezi ca toti cei care se uita la soare si la flori…le vad? Dar cati se mai uita, din cauza vitezei? In concluzie: RIDICATI PICIORUL DE PE ACCELERATIE !

  13. carmenelenaivan :

    Date: July 25, 2009 @ 11:58 am

    Urmaresc cu interes articolele dlui Darmanescu. Le apreciez si ma bucur nespus ca le gasesc aici. Il felicit pe dl Darmanescu pentru acest dar, iar dlui Dumitru ii multumesc pentru osteneala de a se ingriji de acest blog.
    Deja, de cand am descoperit acest blog, ziua mea de lucru (la serviciu :D), incepe cu cafeaua de dimineata si cu citirea ultimelor articole postate aici.

  14. Mosorel :

    Date: August 10, 2009 @ 9:33 pm

    Este de actualitate. Asta e realitatea. Se potriveste perfect cu parvenitul din ziua de azi, mai ales daca e absolvent de la IDD-USH unde au “studiat”, nu stim sigur ce, dar sunt ‘telectualii lu’ tatucu Bondrea comunistu’. Slava lui ca i-a facut oameni mari si sunt pe val acum. Au cartonul, au scaunul asigurat la stat, sunt lispisti de scrupule si fac compromisuri caci nu conteaza prin ce mijloace ajung in posturi bine platite, sunt laudati si apreciati caci sunt cele mai bune slugi. Or fi clonati? Astia ne reprezinta peste tot. Natiune de slugi si lingai. Citiva intelectuali rataciti printre acesti paria care nu pot face nimik caci nu mai au valoare. Se promoveaza non-valorile.

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.