pridvorul lui laurentiu dumitru

[...] Laurentiu Dumitru: Revista “OrthoGraffiti”, nr. 5, martie 2009, pdf [...]

Nu stiu ce este cu revista aceasta dar o colega de-a mea mi-a spus ca un articol pe care l-am scris eu pentru o manastire a aparut acolo.Ulterior l-am gasit postat pe alt site decat celk care as fi vrut eu http://hristofor.wordpress.com/2008/12/26/ortodoxia-dincolo-de-mode-marturia-unei-tinere/#comment-1240

As fi foarte interesata sa aflu cine apublicat articolul meu fara sa ma intrebe macar.X-(.Nu suport situatiile de genul acesta

Revin cu acest “comentariu” si aici, desi mai devreme mi-am trimis parerea pe e-mail.Am citit la “Prezentarea revistei” ca doriti colaborarea DOAR cu profesori de religie de liceu care sa o distribuie CONTRA COST in clase contra unui COMISION…!!!! Sper sa nu-i impinga Necuratu’ sa o distribuie OBLIGATORIU…!!! pentru ca daca o sa fie asa “sounds like another bussines in school” this time using GOD…..si vorba unuia de acu’ 20 de ani “suna ca dracu’…”
Isus a spus parca…”Lasati copii sa vina la mine” nu trimiteti-i la mine ca va dau COMISION….deci va recomand sa cereti acelor oameni “aplecati spre credinta” sa nu ia COMISION si puteti reduce astfel pretul de vanzare al revistei cu 25% !
In rest pot sa spun ca modul de prezentare al revistei este interesant si incitant, chiar daca unele articole forteaza putin cam mult !
Daca v-a enervat cuvintul COMISION,va inteleg….Si pe mine !

@ Menumorut

Revista nu are cum sa aiba titlu de obligativitate. Cea mai clara dovada e faptul ca, in medie, un profesor distribuie undeva la 40-50 ex. la 600 de elevi (o medie pt un prof cu 20 de clase, norma intreaga).

Ca sa dai solutii de acest fel, ca distribuitorul sa renunte la comision, ar trebui sa-ti asumi si niste riscuri financiare si banuiesc ca nu ai face-o in locul meu (riscul de a nu gasi acesti voluntari si, implicit, de a inchide aparitia revistei). In teorie suna frumos, insa munca la revista nu inseamna numai articole despre Hristos si Sfintii sai, inseamna si o strategie coerenta, ca revista sa ajunga la tineri, inseamna si tehnoredactare, ordine de plata, facturi, contabilitate… E o mica industrie, in care daca schimb regulile de joc, trebuie sa-mi asum si niste riscuri. Iti marturisesc ca am cautat luni intregi oameni care sa se ocupe de distribuirea la clase, am vorbit cu sute de profesori, insa n-am facut presiuni pe linie ierarhica pr a-i gasi, n-am obligat pe nimeni sa faca o astfel de activitate, daca nu vrea sau daca simte ca nu i se potriveste. De aceea am precizat pe undeva ca sunt interesat de profesori inimosi si cu vocatie. In fine, eu nu pot cere unui necunoscut, fie chiar frate in Hristos, sa presteze o activitate pt mine, pt o Societate Comerciala (ca asta e in fapt), fara sa-i recompensez munca. Sunt dator sa nu opresc plata lucratorului, dupa cuvantul Scripturii, cum nici plata mea nu mi-o opresc, caci din ea traiesc. Practica mi-a aratat ca o parte din profesorii distribuitori, din comision, dau gratis reviste unor elevi ce nu-si permit sa o cumpere, altii o dau mai ieftin fara sa opreasca comisionul, altii imi dau acei 25% mie, altii la biserica. Dar n-as putea in ruptul capului ca pt 40-50 de lei sa judec un sarman profesor ca s-a dus la copilasul lui acasa cu o hainutza. Cine munceste, tre sa si manance.

LD

@ Menu morut

Nu mai am de adaugat decat ca imi doresc sa vina ziua, si stiu ca va veni, cand o voi putea distribui si gratuit. Atunci toata lumea va fi multumita, chiar si cei care o vor lua, o vor citi sau, mai degraba, o vor rasfoi, apoi o vor arunca la cos (caci nu dai valoare decat lucrurilor pt care jertfesti ceva), iar cu banii de buzunar isi vor lua in continuare tigari. Da, asta mi-as dori, sa nu plateasca revista din banii de tigari. Dar daca acum o fac, sunt liberi sa faca asta, caci sunt convins ca nu-s obligati (repet, sunt doar 2 elevi cumparatori pe clasa, in medie). Si inca ceva, nu “poate lucrez in numele Lui”, sunt incredintat deplin ca in numele Lui lucrez. Da, sunt si Societate Comerciala, altfel as fi riscat sa fiu dupa gratii pt activitati “la negru”. Nu cred ca am jignit cumva vreun profesor, rasplatindu-i lucru. Am facut-o cu drag, din respect. Dar nu vreau sa ma repet si nici sa ma justific mai mult decat am facut-o deja. Pentru a-mi lamuri intru totul moralitatea acestei activitati m-am adresat la vreme cuvenita duhovnicului. In plus, raspund pt ce fac, ca orice suflet. Pacatele mele nu-mi vin din lucru la revista, dimpotriva, s-ar putea ca ea sa ma salveze candva, la judecata, daca cineva va da marturie ca vreun material publicat pe acolo l-a ajutat sa se smulga din pacat si sa inceapa o noua viata, in Hristos. Doamne, ajuta!

LD