Baraka

5:51 am From Youtube / Trilulilu/ VideoGoogle etc.

“La o primă privire, filmul este un periplu cinematografic. La o a doua privire, este o meditatie despre Terra”, spune Roger Ebert, jurnalist la Chicago Sun Times. ”Regizorul Ron Fricke a pornit cu camera sa de 70 mm prin lume ca să fotografieze privelisti si oameni. Unele dintre ele sunt terifiante, cum ar fi o eclipsă de soare. Altele sunt pline de disperare: triburile de căutători prin gunoaie, scormonind prin gropile de gunoi din Calcutta”.

Regizat de Ron Fricke („Koyaanisqatsi”, “Megalopolis”, “Songlines”, „Sacred Site”, „Chronos”), lung-metrajul american nu are o intrigă traditională, ci este, mai degrabă, o colectie de scene „fotografiate” cu profesionalism, un film fără cuvinte, despre oameni, natură, viată si distrugere. În afară de „Baraka” (1992), Mark Madgison a mai produs „Dead Can Dance”, “Toward the Within” (1994) si Chronos (1985).

barakamovie251345.jpg

Pe parcursul a aproape 100 de minute, camera de filmat surprinde o lume în care “ce” se întâmplă este mai important decât “unde” se întâmplă… Oameni care se roagă dimineata, vulcani, călugări rostind o incantatie, cascade, păduri, indigeni care îsi pictează tot corpul. Imagini ale sărăciei. Orase, fabrici, natură distrusă de explozii si mine de teren. Un râu sacru în care se scaldă pelerinii si unde ard ruguri funerare. Rugăciune. Natură. Un călugăr trage un clopot imens.

“În această lume plină de minuni mai sunt încă locuri care nu au fost alterate de suprafetele superficiale ale mercantilismului occidental”, spune jurnalistul de la Chicago Sun Times. “Uimitor nu este cât de departe s-a răspândit Mc Cultura, ci câte locuri au scăpat de influenta ei. Se spune că epoca de glorie a călătoriilor s-a stins, că nu mai există locuri încântătoare, exotice, frumoase si care să inspire teama pe care călătorul o are când le descoperă”, adaugă Roger Ebert.

“Un film ca Baraka redă speranta”.
(Sursă: Cinemagia.ro )

***

Civilizaţii, rugăciuni şi oameni, ritualuri şi culori, maşini pe fast speed, lagărul de concentrare, curcubeu, eclipsă, lumânări pe apă, linişte, automatisme, speranţă, omul vechi şi omul modern. Este o parte din Baraka, un documentar văzut recent.

Cuvântul baraka poate fi tradus ca fiind o binecuvântare sau pur şi simplu fericire. Un film despre lucrurile mărunte, despre faţa nevăzută a acestora, pe care o ignorăm uneori dar şi despre darurile de care dispunem dar nu suntem conştienţi.

Vorbeşte numai în imagini despre cele enumerate mai sus, despre diferenţele culturale, lumea în schimbare şi ţinuturile fiecăreia.

A fost filmat în 152 de locaţii. Câteva dintre ele: Argentina, Australia, Brazilia, China, Ecuador, Egipt, Franţa, Hong Kong, India, Indonesia, Iran, Israel, Italia, Japonia, Kenya, Kuweit, Polonia, Arabia Saudită, Tanzania, Thailanda, Turcia, USA, etc.

Poate fi văzut aici şi interpretat în o mie de feluri.
(Sursă: annAyana.wordpress.com )

4 Responses
  1. axxa :

    Date: September 21, 2008 @ 6:16 pm

    e interesant Baraka… Un pic amar pt mine, la cata vanzoleala umana arata. Mi s-a parut ca regizorul a fost atras mai mult de Orient. E mai mistic pt. el, poate. In lumea asta agitata nu reusesc sa vad bucurie, ci doar o tristete a oamenilor si o cautate nelinistita fie a lui Dumnezeu, fie a traiului cotidian. In schimb, oricat de dure si in prefacere continua ar fi stihiile naturii si alte fenomene naturale (in general viata “extraumana”), vad parca marturia existentei si maretiei unui Dumnezeu frumos, iubitor, minunat, destept, bun…

  2. vladici :

    Date: September 21, 2008 @ 7:38 pm

    Un film pe care l-am vazut cu multi ani in urma si pe care nu-mi doresc sa-l mai revad vreodata.

    Un amestesc ciudat de dezaxat si realism care serveste perfect scopului pt care a fost creat si, mai ales, promovat: punerea de presiune psihologica pe cat mai multi dintre cei ce-l vizioneaza, incercand sa-i faca sa se simta mici, mici, mici si rai, rai, rai…

    Dezaxat pentru scopul in sine (ascuns formal sub glazura moral-ecologista) dar si pentru ca insiruirea furibunda uneori, extrem de lenta alteori, hipnotica, in orice caz, nu pune in imagini nici frumusetea Creatiei, nici uratenia caderii umane. Spun asta referindu-ma la intreg, la sentimentul final de dupa film si nu la secvente de ici si de colo.

    Realist pentru ca se vede foarte clar dezlanarea, alienarea mintii umane care si-a pierdut curatia. Ma refer aici la conceptul filmului! Ametitoarea insiruire de imagini in fata careia se prosterneaza generatii de cineasti si oameni de imagine (lucrez in bransa) este doar o radiografie exacta a lipsei de claritate a mintii, a distorsionarii mintii asa cum este regasita la oraseni in general, la metropolitani in special.

    Nu cred ca am fi vazut vreodata asa o conceptie contorsionata (amintindu-mi de psihopatul Freud) pusa in scena sau in scriitura de vreunul dintre curatii nostri oameni de cultura cu seva sanatoasa “de la tara”.

    Cu atat mai putin cred ca vreun ieromonah mi-ar fi putut vorbi in felul acesta despre lumea lui Dumnezeu, chiar daca -pentru moment- aceasta este ‘inchiriata’ cui bine stim, dat tot spre mantuirea noastra.

    Nu putem ignora ca acest film se inscrie intr-o serie de filme precum cele enumerate de dvs mai sus, dar si ‘Ingerul digital’ cu aberatia aceea data ca zgomote din iad. Da, dispozitivul ‘digital angel’ este o chestiune reala, dar alaturarea ‘experimentului sovietic’ poate arunca filmul in derizoriu – ceea ce si cred ca s-a vrut. Sa fim seriosi, daca am auzi acele zgomote din iad am muri instant, daca nu am fi FOARTE induhovniciti.

    Personal prefer “Lumina lina…”
    Rugaciunea, nu filmul!

  3. vladici :

    Date: September 22, 2008 @ 4:36 am

    Din paragraful al III-lea al mesajului meu de mai sus lipsea o parte (scapata la editare), lasand o fraza in coada de peste. Il redau intreg si completat aici:

    Dezaxat pentru scopul in sine (manipulare si terorizare psihica ascunsa formal sub glazura moral-ecologista) dar si pentru ca insiruirea furibunda uneori, extrem de lenta alteori, hipnotica, in orice caz, nu pune in imagini nici frumusetea Creatiei, nici uratenia caderii umane, ci contorsionarile unei minti chinuite aproape demonic, lasate sa isi publice produsele pt ca serveste foarte bine intereselor unora. Spun asta referindu-ma la intreg, la sentimentul final de dupa film si nu la secvente de ici si de colo. Ba am aflat ca se lucreaza la o continuare (la fel de crestina) ce va fi lansata in 2009.

    - sfarsitul corectiei -

    Apoi, si Vaticanul a anuntat ca ii place evolutionismul. Veti putea gasi oare care e punctul / punctele de contact dintre cele 2 subiecte aparent complet diferite?

  4. Konstantin :

    Date: August 25, 2009 @ 10:22 pm

    Voi chiar credeti ca SPECIALISTII aia erau tembeli? De ce au plecat si au abandonat experimentul? Iadul exista fie ca ne convine fie ca nu. “Cine are urechi de auzit sa auda”

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.