“Am un cui batut in cap!”, cuvant arhieresc

3:41 pm PS Calinic Argatu

PS Calinic, Episcop al Argesului si Muscelului

† Calinic Argatu, Episcop al Argeşului şi Muscelului

Vă rog să nu vi se pară nepotrivit dacă vom face şi câteva opriri sau popasuri asupra protocolului semnat de Sanctitatea Sa, Daniel Patriarhul şi Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu.

Acest protocol are importanţa lui majoră, nu pentru că lumea n-ar şti cum să se îngrijească neapărat de sănătatea trupească şi sufletească. Latinii spuneau cu milenii în urmă: „mens sana in corpore sano”, adică, în traducere „minte sănătoasă în trup sănătos”.

Ştim că sufletul are componenţă treimică: raţiune, sentiment şi voinţă. N-am vrea, neapărat, să spunem că mintea (mens) este întru totul numai raţiune, dar latinii noştri, adică şi noi ştim că sufletul sănătos, adică raţiunea, o parte a lui, are un rol primordial la sănătatea trupului nostru pe care-l purtăm pe cărările vieţii.

Aşadar, acest binom: trup-suflet, este identitate şi un dar al lui Dumnezeu, în forma aceasta în care suntem croiţi, fie că ne convine, fie că uneori, avem de bombănit, aşa cum fac şi eu. Dar, degeaba, existenţa noastră, aşa zidită, îşi vede de cursul ei prin Valea Plângerii.

Când strămoşii noştri, lăsau pentru posteritate această apoftegmă sau maximă „mens sana in corpore sano” au fost inspiraţi de Dumnezeu. Cine nu ştie cât de important este să avem mintea sănătoasă, adică judecata dreapta?

Deseori, auzeam pe mama spunând, în anumite împrejurări, nefericite, de bună seamă, că un anumit om sau femeie sunt „stricaţi la cap”. Ca să ajungi la astfel de stări înseamnă că lucrurile nu au stat deloc bine.

Mintea noastră sănătoasă este extrem de greu de ţinut. De cele mai multe ori avem surpriza de a ni se fixa câte o idee sau mai multe idei, care se fixează în mintea noastră. Aceasta îmi aduce aminte de expresia folosită la conferinţele preoţeşti, de Arhiepiscopul Teofil al Clujului, pe care o repeta de trei ori: “Am un cui bătut în cap!”

La început ne-a apucat hazul, dar după ce ne-a explicat cam despre ce cuie este vorba, am devenit cu mare atenţie. Atunci am auzit spunându-ne că mintea noastră se îmbolnăveşte dacă o asuprim cu gânduri negre: de ură, de teamă, de nemulţumire, de viclenie, de hoţie, de batjocură, de imagini păcătoase, de hulă, de mânie, de răzvrătire, de ironie, de nesimţire, de curaj neruşinat şi altele ca acestea.

Când noi ne facem casă comună cu aceste gânduri, ele devin idei fixe care sapă la rădăcina sănătăţii noastre, adică, mintea noastră devine bolnavă şi se manifestă în consecinţă.

Răutăţile din lumea de azi ca şi de altădată, doar cunoaştem fiecare aceste stări, sunt drept urmarea gândurilor năstruşnice care au devenit idei fixe şi ne-au subjugat.

Sigur că ne vin gânduri de tot felul. Dacă am fi sfinţi nu am avea aceste lupte, dar ei au ajuns sfinţi tocmai luptând pentru curăţirea minţii de buruienile otrăvitoare. În acest sens aş aminti că un începător în viaţa ascetică, se duce la duhovnicul său şi spune că-i vin gânduri de desfrânare şi altele de hulă. Isihastul îi spune novicelui că vin gândurile mereu peste firea noastră ca şi păsările cerului, dar să nu le lăsăm să-şi facă cuib în capul nostru. Ele trebuie alungate mereu, de îndată ce au venit în mintea noastră. Doar aşa reuşim să ne păstrăm mintea sănătoasă.

Cum putem să alungăm aceste gânduri? Sărind de îndată la lucru, cu orice preţ să avem o ocupaţie şi să nu zăcem în băltoaca gândurilor ce ne-au cuprins. Adăugăm ca primă forţă rugăciunea de luminare a minţii pentru a alunga gărgăunii ce ne asaltează fără să ne întrebe. Biruinţa va veni curând şi ne vom simţi mintea biruitoare, liberă, curată, veselă, mulţumită, sănătoasă.

Această minte sănătoasă va avea menirea de a împrăştia în tot trupul pacea şi bucuria. Aşa se manifestă trupul condus de o mintea limpede, luminată de Duhul lui Dumnezeu.

Igiena minţii, gândirea curată şi sfinţită ne cer un efort susţinut. Împodobirea minţii cu învăţătură, cu gânduri bune, cu munca aleasă şi raţională este o lucrare nobilă.

Aceasta a fost şi trebuie să fie menirea noastră pe acest pământ.

Cei care avem „cuie bătute în cap” să le scoatem, unul câte unul.

Cu cât mai repede, cu atât mai bine!

Sursă: Observator Argeşean

4 Responses
  1. Eugen :

    Date: August 11, 2008 @ 7:13 pm

    Oare preasfintul deja crede ca Preafericitul Daniel a ajuns un fel de papa de-i spune Sanctitatea Sa?

    R: E o formula folosita si-n Ortodoxie, insa pe alte meleaguri. Eu nu m-am poticnit inea… Imi pare mai mult o reverenta admirativa, calda, la adresa Patriarhului. Doamne, ajuta!

  2. Octavia :

    Date: August 11, 2008 @ 9:16 pm

    Am un cui batut in cap! E o expresie foarte buna. Uneori am aceasta stare si nu stiam cum sa o definesc decat ca sunt nelinistita. Acum stiu ca trebuie sa scot cuiele din cap unul cate unul prin mutarea mintii catre rugaciune si catre un lucru care sa o preocupe. Doamne ajuta

  3. E-nigma :

    Date: August 13, 2008 @ 7:13 pm

    stiti istoria din manualul de-a 5a, cu usa si cuiele. le scoti, dar raman gaurile. absolut de acord si testat: cand n-ai ce face si stai aiurea pe net, ajungi la mizerii. cand lucrezi ceva, nici nu te gandesti la rele, ca esti preocupat. de-aia, cand esti obosit de lucru, iesi si fa un pic de sport, de miscare, si vei fi castigat din 2 privinte: odihnesti si ochii, pui sangele in miscare, si cealalta – alungi tendinta de a arunca un ochi la.. cuie. dar, pentru numele Domnului, nu te duce la usa sa rulezi un cui ca n-ai facut absolut nimic! strici plamanii mai rau decat ochii.fotosinteza la lumina monitorului te transforma in planta incet-incet..

  4. Bucur :

    Date: August 19, 2008 @ 7:32 pm

    Sanctitatea Sa este o formula pe care insusi Patriarhul Daniel o foloseste in documente oficiale, semnandu-se ca atare. Dar, ma rog, sa nu ramanem la acest cui pe care si-l bat unii de bunavoie in mitra.

    Nu reusesc sa ma decid. Ori vladicul Calinic s-a suparat intr-o prima faza pe protocolul semnat de Patriarhie cu Min. Sanatatii, si acum isi scoate grijuliu si public, cuiele cartirii din cap, ori semnatarul articolului de mai sus nu a pierdut ocazia de a ridica in slavile lumesti genialele initative ale SS Daniel. Varianta a doua pare a fi mult mai in firescul situatiei actuale din sarmana noastra Biserica.

    Dar, cam de ajuns cu gluma si cu aflatul in treaba. Pentru ca, a scrie despre mens sana in corpore sano relativ la un protocol semnat de Patriarhie cu un minister care exact in aceeasi zi vrea sa largeasca cadrele legale de aplicare a avortului mi se pare deja un simptom extrem de nesanatos – cel al cinismului cras. Oricat vrem sa aburim cu talent subiectul, problema este tragica si ea se numara in feti ucisi cu complicitatea tacuta a Patriarhiei.

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.