Costinesti, dupa 16 ani
July 30, 2008 7:00 pm LD. Publicisticădedic acestă însemnare lui Paul “Slayer” Grigoriu
Mi-am permis câteva zile de vacanţă. Am hălăduit câteva zile prin ţară, împreună cu câţiva prieteni mai noi, în speranţa că voi găsi puţină linişte şi îmi voi „încărca bateriile”. Nicicum însă de aşa ceva. Cum socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de pe drum şi cum majoritatea decide în democraţie, am ajuns întru sfârşit, nolens volens, şi pe plaja de la Costineşti.
Mai fusesem în Costineşti exact în urmă cu 16 ani, pe când eram rocker „fără griji şi fără bani”, cu tricou negru cu Metallica, cu cercei în ureche şi walkman agăţat de blugi… Întotdeauna am socotit că în Costineşti l-am aflat pe Dumnezeu. Eram pe atunci într-o rockotecă obscură şi sinistră aflată la capăt de staţiune, undeva prin zona epavei. În loc de mese erau coşciuge, pe feţele de masă erau brodate cruci, iar pereţii întunecatei încăperi erau pictaţi cu coperţi macabre de albume metal. Muzica era destul de dură, dată la maxim ea făcea deliciul unor death-eri tocmai întorşi de la Sziget de la un năucitor concert Napalm Death şi Obituary. Vodka era la mare căutare, curgea pe mesele-coşciug, pe jos, peste tot. Toţi dădeam din cap pe riffuri de chitară. Un metalist beat tot scuipa de zor pe un stâlp despărţitor; în prima fază n-am ştiut dacă o face în scârbă, motivat de ceva. Mai târziu, când m-am ridicat de la masă, am văzut ce scuipa de fapt „fratele rocker” – pe acel stâlp era pictat Hristosul de pe Mahramă. Îmi era drag Hristos, deşi nu-L ştiam şi nu-i preţuiam cuvintele. Nu aveam prea multe tangenţe cu El, însă ştiam că nu a făcut nimănui nici un rău, dimpotrivă, aşa că m-am umplut instantaneu de lacrimi şi ciudă. Un frate de-al meu, un rocker, se preta la aşa ceva… Astea să fi fost roadele satanismului promovat tacit prin revistele gen H.M.M? Întâmplarea aceasta mi-a „cutremurat” viaţa şi pentru prima oară m-am întrebat dacă locul meu e printre rockeri, dacă vreau cu adevărat să mă însoţesc în viaţă cu aşa prieteni… Aş fi vrut să-i spun vreo două vorbe fratelui, dar nu l-am mai văzut.
Ani de-a rândul mi-am amintit întâmplarea aceasta şi visam să vin iarăşi în Costineşti şi să sărut acel stâlp din rockotecă, măcar că nu mai avea aceeaşi destinaţie clădirea cu pricina… De altfel, nici nu am mai văzut-o, s-a construit foarte mult, totul e altfel acum în Costineşti. N-am avut nici timpul şi nici răbdarea de a mai căuta locul cu pricina.
Dar să revin în zilele noastre, anul mântuirii 2008. După cum spuneam, fără voia mea am ajuns în Costineşti şi, tot fără voia mea, într-una din seri, am ajuns într-o discotecă, deh – majoritatea decide! N-am avut puterea de a mă opune deciziei comune, la urma urmei scriu şi vorbesc tinerilor, deci ar trebui cumva să mă updatez cu noile trenduri şi manifestări juvenile.
Biletul de intrare – 20 de lei, că „sunt şi concerte”. Berea scumpă, red bull-ul şi mai scump. Statul la masă costă şi el. Gălăgie şi agitaţie maximă. House-ul e la putere…
Abia acum am înţeles noul concept de pitzipoancă. Sute de fete gătite ca domnişoarele de onoare la nuntă, însă împopoţonate strident în combinaţii nepotrivite, cu mobilul într-o mână şi cu sticla de bere în cealaltă (am început cu ele, trec printr-o uşoară ispită misogină). Sute de băieţi gelaţi, cu ochelari de soare în plină noapte, în tricouri şi pantofi de firmă…. Toţi dădeau din mâini obsedant, încât mă întrebam dacă nu cumva unii dintre noi chiar ne tragem din maimuţe…
DJ-ii urlau şi dădeau indicaţii precise (repetau obsesiv toată familia lexicală a cuvântului „nebunie”), animatoarele în bikini, sărmanele, făceau şi ele ce ştiau. Afrodiziac dansant. Ce e cârja pentru bătrân, aşa sunt animatoarele pentru discotecă. O lume saturată, neputincioasă, care are nevoie de ajutor, care trebuie împinsă de la spate. Despre concerte n-am să scriu, nu-s semnificative (Iertare, Maria!).
Stăteam la o masă în spate şi priveam dezlănţuirea unui tineret în agonie, amintindu-mi de întâlnirea cu Hristosul din rockotecă şi mă întrebam dacă cineva, măcar o persoană din mulţime, simte deşertăciunea unui astfel de loc. M-am rugat să fie!
Mi-am imaginat pentru o clipă pe plimbăreţul Sfânt din Corfu, Spiridon al Trimitundei, făcătorul de minuni, care, venind cu ciuboţelele lui, se va fi oprit în Discoteca Tineretului pentru a mai potoli niţel nebuneala lumii. Cu dragoste şi durere ar fi binecuvântat mulţimea din toate părţile, pe tineri i-ar fi apucat atunci o subită durere de cap şi s-ar fi risipit fiecare pe la camera lui.
Doamne, ajută-ne!













Aura :
Date: July 30, 2008 @ 7:33 pm
pacat ca asa se poarta lumea “buna” iar pruncii de pe la 12 ani se “distreaza” in acest mod, uitand de preocupari duhovnicesti. Am nadejde ca si acolo isi va gasi Hristos mucenicii zilei de azi si-i va scapa de aste locuri…
R: Cred ca n-au cum sa le uite, pentru simplu fapt ca nu le cunosc. LD.
Vlad R :
Date: July 30, 2008 @ 8:22 pm
Laurentiu, mi se pare ca e aceeasi Marie dar cu alta palarie. Nu e pe fata anticrestina, cum era pe vremea cand metalul era la moda, dar tot acolo te duce. Cu cat e mai insidios diavolul, cu atat mai greu iti dai seama ca locul tau nu e acolo.
Ca sa il parafrazez pe Roger Waters de la Pink Floyd, “the world is amusing itself to death”
Ralu :
Date: July 30, 2008 @ 9:42 pm
Intr-o seara, am fost si eu luata “mai mult cu forta” intr-o discoteca. Nu vreau sa pozez in ce nu sunt, mai ies in cluburi, dar dupa discoteci chiar nu ma dau in vant… Eram trista si atunci l-am rugat pe Sfantul Spiridon sa vina cu mine. Multa vreme dupa aceea m-am intrebat daca am gresit. Probabil ca Sfantuletului nu i-a placut acolo, dar eu stiu ca A FOST, ca nu m-a lasat singura. I-am simtit lucrarea si mila in inima mea, el m-a ajutat sa ma inseninez… Cred, deci, ca Sfintii fac uneori si eforturi mari pentru a fi alaturi de noi, iar Sfantul Spiridon este, din punctul meu de vedere, “prietenul prin excelenta”, care niciodata nu ne lasa la greu cand ii strigam numele. Felicitari pentru articol! Macar pentru a scrie asta, si tot cred ca a fost interesanta experienta de la mare…
cristina :
Date: July 31, 2008 @ 1:38 am
interesanta gandire cu privire la vacanta la costinesti….chiar interesanta…pacat ca cei care chiar au fost de fata au o alta impresie despre “gandirea religioasa“ pe care tu o ai.Dam sfaturi si sfaturi,dar nu privim la propria noastra viata,la pacatele si greselile pe care le savarsim.Vedem paiul din ochiul celuilalt,dar nu barna din ochiul nostru.Un singur lucru mi s-a parut gandit cu adevarat din ceea ce ai scris.DUMNEZEU SA NE IERTE.PE TOTI.INCLUSIV PE TINE.
R: Aici nu e vorba de niciun pai si de nicio barna, pentru ca nu numesc persoane, ci imi exprim pur si simplu o durere. Dupa nume nu te cunosc, deci n-ai fost “de fatza” in grup si la masa cu mine. Imi pare rau ca n-am stins tigarea la timp, ca n-am spus ca m-am imbatat, ca n-am recunoscut ca am urcat pe scena alaturi de magnifica trupa “Flamingo Boys” si multe altele. Fiecare cu slabiciunile lui. Si, dupa cum spuneam, Domnul sa ne ierte pe toti. Inclusiv pe tine, “Cristina”, ca vorbesti din prea plinul inimii inca necuratite. LD.
cristina :
Date: July 31, 2008 @ 3:20 am
La vb te pricepi si crede-ma ,am fost cu tine.Nu numesti persoane,ci faci aluzii pe care crezi ca altii sunt prea inculti ca sa le inteleaga.E evident ceea ce ai vrut sa lasi sa se inteleaga din publicatia ta.Ai fost fortat sa vi la discoteca?Atunci ipocrizia e la ea acasa.Nu pareai prea afectat.Iar daca nu ti-e cunoscuta vechea apoftegma,ti-o spun eu acum:nosce te ipsum!Si ai o greseala in text:se spune “volens nolens“.Ciudate mai sunt limbile stramosilor nostiri!
R: Anonimatul asta da curaj multora:). Bravos, amica! Poate avem si poze impreuna si nu stiu. Poate esti Andreea Banica si nu mi-am dat seama. Si apropos, celebra expresie latineasca circula in trei forme: “nolens volens”, “volens nolens” si “aut nolens aut volens”. Candva am predat si latina. Cine stie poate ai fost si eleva mea si nu-mi dau seama. LD.
lonelyshepherd :
Date: July 31, 2008 @ 3:20 am
Nu stiu in care seara ai fost la Costinesti,dar regret ca n-am putut “sa stam de vorba,sa vorbim,sa spunem cuvinte,lungi,sticloase,ca niste dalti ce despart fluviul rece in Delta fierbinte,ziua de noapte,bazaltul de bazalt”(N. Stanescu).Am fi vazut impreuna “albatrosul ucis”,am fi vazut cum “soarele in rasarit de sange-si spala-n mare lancile cu care a ucis in goana noaptea ca pe-o fiara”.La nici 20 de kilometri eram…Le-am fi vorbit pitzipoancelor despre “Cuptor…”:”Sunt cativa morti in oras,iubito,/Chiar pt. asta am venit sa-ti spun;/Pe catafalc,de caldura-n oras,/Incet cadavrele se descompun.//Cei vii se misca si ei descompusi,/Cu lutul de caldura asudat;/E MIROS DE CADAVRE,IUBITO,/SI AZI,CHIAR SANUL TAU E MAI LASAT.//Toarna pe covoare parfume tari,/Adu roze pe tine sa le pun;/Sunt cativa morti in oras,iubito,/Si-ncet,cadavrele se descompun…”(G. Bacovia)[Asta...metallica,ce zici?!]
R: Poate ar trebui sa precizez pt cei ce se tulbura repede ca sunteti preot pe langa Constanta:) LD.
florian :
Date: July 31, 2008 @ 3:41 am
Da, eu simt ca astfel de locuri ca acea discoteca sunt inutile, sunt in desert.
Cred ca s-a mai rugat cineva inainte de dvs si a avut efect si la mine.
lonelyshepherd :
Date: July 31, 2008 @ 5:44 am
“Din bube,mucegaiuri si noroi/iscat-am frumuseti si preturi noi.”(T. Arghezi)Les fleurs du mal!Va invit sa lecturati Patericul egiptean s.a.Judecati pripit duhul in care L.D. a fost acolo.Recititi aceasta consemnare,mai ales de la acel “Ma intrebam daca…macar o persoana din ac. multime simte desertaciunea unui astfel de loc…M-am rugat sa fie!”
lonelyshepherd :
Date: July 31, 2008 @ 6:38 am
IMPREUNA:_______Maine va fi iarasi sambata/in televizoarele voastre…/Bucurati-va!…/Ca sa nu mai cititi,/din lipsa de bani si de timp,/pentru ca aveti copii/ si parinti paralitici,/incepeti week-end-ul/cu amorul cainesc/dupa filmul de noapte.//Dimineata,buimaci,/planuiti-va grijile-n jurul cafelei/aburind pamantie si grasa/ca un cimitir de catun…//Daca mai e vreme spre seara/si o mie de lei pentr-o bere/va rog,va implor sa nu ma sunati;/pentru mine sambata a fost luni,/si in martea aceasta fara sfarsit/imi ling ranile adancite de-un vaduv sarut.//Daca vreti sa-mi traiti amintirile toate,/iubirile,/veniti maine la noua-n biserica/sa ciocnim clopote si metalice inimi/ de malul Potirului.//Nu sunati la ceasul Vecerniei;-/spovedania mea cade-atunci/in timpul liturgic/cand ma lai biografic.//E mai dulce pelinul epitrahilului/decat demi-secul umbrelutelor Camel,/mai dulce dorul de voi/decat berea trista,la gheata,/din martea iluziilor,/impreuna…(EU)
Galadriel :
Date: July 31, 2008 @ 2:33 pm
Felicitari frate Laur pentru acest articol!
Am trait ani de zile in aceasta lume a metalului, alaturi de zeci de ‘frati’asemeni celui din articolul tau…in aceasta perioada de’glorie’care a durat nu mai putin de 10 ani mi s-a intamplat un lucru deosebit … purtam la gat o imensa cruce intoarsa, semn al pozititei contrare fata de crestinism ce o aveam in acea vreme, cand in fata mea a aparut un parinţel cu o privire rupta din alta lume iar vocea-i era atat de blanda cand mi-a spus ‘Fata tatii, intoarce crucea invers…”. Poate ca pare un lucru banal dar eu in acele momente am simtit o rusine inimaginabila! Asa ce-mi venea sa ai
cad parintelui la picioare si sa imi cer iertare,simteam pentru prima oara cum vreau sa ma curat de toata intinaciunea…dar mandria din mine m-a oprit!! Chiar daca au trecut multi ani de atunci iar convertirea mea a avut loc mult mai tarziu am purtat mereu in suflet aceasta minunata ‘revelatie’. Doamne, Îţi mulţumesc că ai avut grijă de mine si ca mi-ai ajutat să cunosc dreapta credinţă!!
R: Multumesc pt gandul bun. Parintele o fi fost Sfantul Spiridon (care in urma cu 2 ani s-a aratat si unor pelerini romani in Thessalonik ramasi lefteri, ajutandu-i cu bani)… LD.
Diana :
Date: July 31, 2008 @ 3:30 pm
Se pare ca ai iscat multe suparari cu postarea asta…Mie mi-a placut si am inteles ce ai vrut sa subliniezi. Faptul ca ai intrat in discoteca, faptul ca o persoana care a fost probabil in grupul tau te acuza de ipocrizie nu trebuie sa te supere sau sa te faca sa regreti ca ai postat aceste randuri. De vreo trei ani incoace aveam o mare suparare: nu mai reusisem sa ies impreuna cu sotul meu deloc la vreo terasa sau in vreu bar singuri, pentru ca nu aveam cu cine lasa fetele. De curand, am avut ocazia asta si am iesit prin Pitesti, hotarata sa “ma razbun” pentru cei trei ani in care nu mai vazusem cum arata Pitestiul noaptea. Dupa plimbarea prin centrul orasului, ne-am hotarat sa mergem intr-un bar in care mergeam cu colegii mei de facultate,Dark, loc in care se asculta rock. Prima data m-am bucurat si m-au incercat oarece emotii, am inceput sa imi amintesc interminabilele discutii in fata pachetului de tigari si sticlei de bere. Dupa cateva minute insa, m-a incercat un sentiment de zadarnicie si m-am gandit ca vreau acasa, langa fetele mele care probabil deja dormeau un somn dulce cu vise frumoase. Ma uitam la cei de la mesele vecine si imi treceau prin minte cam aceleasi ganduri pe care le-ai expus tu aici. De aceea inteleg rostul postarii tale, de aceea sunt sigura ca nu ai vrut sa ataci pe nimeni, sa insinuezi nimic, ci doar sa spui cam care mai e starea tinerilor ce merg astazi prin discoteci. Si inca ceva. Am experimentat si eu cum e sa mergi in grup intr-o excursie. Majoritatea decide si chiar daca nu te arati, chiar daca nimeni nu te duce cu forta intr-un loc anume, chiar daca planul tau legat de vacanta aceea era altul, nu prea iti vine sa te pui tu de-a curmezisul si sa strici placerea celorlalti. Asa ca, draga Cristina, in cazul in care intr-adevar ai facut parte din grupul de prieteni care au mers cu Laurentiu la mare, cred ca ai inteles gresit cuvintele lui. Nu cred ca a vrut sa te jigneasca, dar daca te-ai simtit tu vizata, e problema ta. Deja m-am bagat prea mult in ceva care nu ma priveste, dar nu m-am putut abtine. Iertare!
R: “Cristina” (sau “Andreea Banica”, cum s-a recomandat pe alta postare unde am continuat “polemica”) nu a fost in acel grup. De asta sunt sigur. Intra pe net multi oameni necajiti, care vor sa-si verse undeva naduful zilei; ieri “Cristina” m-a prins pe mine. Multumesc pt cuvintele calde, pline de intelegere. Doamne, ajuta! LD.
ioan :
Date: July 31, 2008 @ 3:48 pm
Felicitari pt.articol!:) As citi si eu minunea sf.Spiridon,daca se poate.multumesc.
o pacatoasa :
Date: August 1, 2008 @ 7:17 am
Cand am citit articolul nu mi s-a parut nici un fel de critica. Ba chiar mi s-a parut plin de compasiune pentru toate cele amintite. M-a durut ca nu ai avut cum sa mai gasesti stalpul cu Hristosul batjocorit, si sa-L pui mai apoi la loc cuvenit. Poate chiar ai facut-o, si o vei face iar si iar. Cred ca rugaciunea ta a fost o binecuvantare, nu ca cea a sfantului, dar asa cred, ca a fost.Cine ar putea intelege mai bine ce traiesc oamenii decat unul care a suferit ca si ei? Si daca nu din iubire pentru ei, atunci de ce vei mai fi scris asta?
ilie :
Date: August 1, 2008 @ 11:16 am
da, cred ca articolul e binevenit. Cred ca toti preotii, dascali de religie “preacuviosi” ar trebui sa aiba norma sa mearga cate o zi per trimiestru: la discoteca, la clinicile unde se fac avorturi, locuri rau famate etc; pt a fi cu picioarele pe pamant si pt a vedea misiunea care le ramane de facut.
Cristina (o alta Cristina decat cea dinainte) :
Date: August 1, 2008 @ 12:48 pm
Mie nu mi se pare a fi o ,,judecata”…mai de graba o parere exprimata elegant.Laurentiu, mai degraba Cristina te judeca pe tine.Cristina ce faci?Daca vrei sa ti se dea ascultare ,trebuie sa o faci cu dragoste,si la modul cum ai scris ,nu prea se simte dragoste.Acum poate sa se spuna ca eu judec!Nu ,stiu ca uneori si eu fac asta si nu rezolv mai nimic ,decat il fac pe cel cu care comunic sa sufere(aici nu e cazul
).Ce spui Doamne,asa este?Dumnezeu sa ne ajute pe toti!
mihailt :
Date: August 1, 2008 @ 3:02 pm
Mai frate Laurentiu daca vrei mata sa mai mergi in concediu ai putea sa mergi la munte.
Dumnezeu a dat in Romania prin muntii nostri niste privelisti de zici ca e in Rai.
Nu avem cei mai inalti munti dar e atat de frumos…
Ai putea sa mergi cu cortu , cu sacu de dormit.
E un pic incomod (inteleg ca mata ai familie) dar e frumos.
Sunt si multe cabane unde civilizatia nu prea a apucat sa patrunda.
Pe la munte nu prea vezi multe discoteci…
Iar daca vrei sa mergi la mare am auzit ca la Sfantu Gheorghe e liniste si frumos.
Sa ma ierti ca am postat acestea in post.
Ca parca cand vezi frumusetile acestea ale naturii si iti dai seama ca cel care le-a facut , Dumnezeu din dragoste fata de noi le-a facut parca nu iti mai vine sa iti plangi pacatele cu acelasi spor.
mihailt :
Date: August 1, 2008 @ 3:08 pm
Mie mi se pare civilizatia acea pastorala de la munte o viata atat de aproape de Dumnezeu.
Mi se pare ca in oras Dumnezeu ramane exilat in biserici.
Poporul roman crestin-ortodox a trait 2000 de ani in aceasta civilizatie pastorala in care se simte pacea lui Dumnezeu atat de puternic…
Cand te duci la munte si auzi vantul prin padure si talangile oilor si paraiele si vezi toate acele peisaje e atat de frumos si atata pace iti toarna acestea in tine…
laurentiu :
Date: August 2, 2008 @ 4:55 pm
@ alina v.
Lucrurile stau putin altfel, nu esti updatata. Daca vom putea vorbi candva personal (caci zici ca ma cunosti), am sa te lamuresc, vei vedea nuantzat lucrurile si, poate, nu vei mai judeca cu asprime, agonisind osanda. Cuvantul de mai sus este sincer si Domnul mi-e martor ca am scris cu durere. Fiecare dintre noi sta in fata lui Hristos; la picioarele Lui ne asternem gandurile, framantarile si neputintele. E o mare taina a inimii si ar fi de ajuns asta ca sa nu ne avantam in a judeca, caci nu stim lupta launtrica a sufletului de langa noi.
Ai spus ca ma cunosti… Oare?
Laurentiu
toma stitivoicum :
Date: August 4, 2008 @ 1:42 am
am primit si eu mass post-ul asta. pana acum n-am citit asa ceva. nu’s religios de fel, asa ca ma abtin din comentarii legate de tema asta. dar pot sa vorbesc in legatura cu altceva, si anume ca majoritatea NU decide. decide unul singur, care vine cu o prima parere, si o impune prin argumente, false sau nu. iar daca lasi “majoritatea” sa decida pentru tine, ce personalitate mai ai? nu le am cu latina, dar spun una mai pe limba mea: “asta-i moda”. care poate se bate cap in cap cu ceea ce am spus mai devreme, dar daca te gandesti mai bine, fiecare face in asa fel incat isi aduce propria contributie la “moda”. altfel am fi stat pe loc de cand am aparut pe lume. daca asa vad pitipoancele respective distractia, asta e…who blames them? si nu pot sa ma abtin in legatura cu religia. pune la o parte explicatiile cu “minuni”, “sfinti” si alte treburi fara dovezi, si gandeste-te la lume. cum vrei tu, din orice punct de vedere…dar incearca sa-ti explici logic ce se intampla. eu unu asa am ales sa gandesc, de aceea nu vreau sa spun ca cred sau nu in Dumnezeu. pana nu vad nu ma las convins. si cred ca ar trebui sa faceti si voi la fel. nu din auzite, nu din carti…lasati la o parte mentalitatea de turma de oi. nu vreau sa sune ca o jignire ce am spus, dar alte cuvinte nu-mi vin la ora asta.
toma stitivoicum :
Date: August 4, 2008 @ 1:44 am
si apropo…pentru pastoru’ singuratic: nu mai vorbi frate in versuri ca sincer…ma sperii.
alexander :
Date: August 11, 2008 @ 7:54 pm
Fratele Pavel (Paul Slayer) e la mare. Mi se pare ca e vorba de 2mai
Poate ca o sa raspunda la “dedicatie”
R: Nu cred ca se intoarce curand, ma indoiesc ca pierde Stufstock-ul
. LD.
alexander :
Date: August 12, 2008 @ 9:56 pm
pai..cred ca se duce acolo pentru stock, nu pentru stuf sau mircea toma
E-nigma :
Date: August 17, 2008 @ 7:51 pm
preotii citesc Bacovia si Arghezi, iar Printzesele se duc la “baeram”. pai eu nu vad nimic neobisnuit! “Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat”, unii au fost metalisti si-au ajuns dascali, altii asculta house si-or sa ajunga sa vanda in John sau in Auchan daca nu gasesc un Printz Dolce&Bogat, iar ei vor imobagti rubricile de fapt divers cu noutati din Italia ori Spania. unii s-au trezit la timp (sau poate i-a ajutat cineva) si privesc acum cu parere de rau furia de a se auto-distruge a varstei adolescentine (nu-i genul meu, dar nu cred ca e mare problema daca asculti house acasa, in clipele de relaxare. dar daca viata in jurul sticlei de bere e un modus vivendi..) iar altii au descoperit bucuria caminului (n-am iesit niciodata in club, cu atat mai putin Dark, dar stiam ca se inchisese?) si implinirea in generatia urmatoare.. e o dovada de normalitate! n-o sa te zbantui la bara pana la 35 de ani! iar sfatul cel mai bun vine de la mihailt: lasati, oameni buni, marea si soarele si fetitele goale ca in munte se aduna oamenii adevarati, cu suflet de soim si credinta in viata..
Ana :
Date: August 17, 2008 @ 9:10 pm
Pentru Toma:
Minunile le traim in fiecare zi. Nu le cunoastem (numai) din carti si de la altii, ci le vedem cu ochii nostri. Ele sunt ascunse in fiecare floare si-n fiecare rasarit, trebuie doar sa vrei sa le vezi. In legatura cu faptul ca nu crezi pana nu vezi… Poate, la un moment dat, chiar vei vedea si-atunci vei crede. Insa, in acelasi timp, vei pierde rasplata pentru ca “fericiti cei ce n-au vazut si au crezut”…
Paul Slayer :
Date: August 25, 2008 @ 2:46 pm
S-a intors, a prins si stufstockul, dar punctul culminant n-a fost Apocalyptica, ci superbul concert de jazz din ultima seara. Nu te contrazic, frate Laurentiu, pentru ca exact asta a fost si reactia mea la diferite cruci intoarse vazute la un festival din Bologna: bun, bun, nu credeti in El, dar ce rau v-a facut? Dar am vazut si cruci normale, indiferent ca cei ce le purtau nu intelegeau poate sensul profund al Crucii (dar eu, oare, il inteleg?), am vazut si sinceritate, am ascultat si o muzica venita din suflet – sincera, chiar daca ratacita. Nu absolutizez metal-ul, ii stiu relele. Dar si bunele. In strigatul nepoleit al unei inimi pierdute dar nefatarnice poate rasuna, cred, raspunsul lui Hristos.
COTYSO :
Date: November 2, 2008 @ 9:01 pm
Cristinei, lui Toma si – din pacate – multor altora:
“TEMNITA CEA MAI DE TEMUT ESTE ACEEA IN CARE TE SIMTI BINE!”
(N. Iorga)
Cat despre cele petrecute la Costinesti acum 16 ani,nu intrece cu nimic grozaviile facute de yoghinii – fie ei ai lui Bivolaru, Mario,etc. Atata doar ca ceste o mica diferenta – aidoma cu a decapita pe cineva cu ghilotina, ori cu lama da barbierit tocita! Poti scuipa, ori poti flegma!!!
Esenta realitatii nu este insa nici pe departe cea descrisa, nici cea vazuta!!! Caci aceaste este doar varful cel cat un bob de mac!
Restul se vede aievea pe masura agerimii vederii!!!Dupa cum nu poti vedea curentul ce trece prin firele de inalta tensiune la 400 KV (nu KW!)! Dar asta nu inseamna ca nu exista!Cine nu crede, sa puna degetele-n priza! Dar uneori, e prea tarziu , Tomo, sa mai poti crede, dupa ce ai pus mana pe barele de traf de inalta!!! Ori acolo vezi de crezi??? “Si de ar invia cineva din morti si voi nu l-ati crede!…” Si-apoi, poate ca unul ca Toma (nu stiu care) e nebun! Pentru ca un nebun n-are minte! Eu nu stiu sa fi vazut mintea lui Toma!!!Posibil ca dupa atata umblat prin desert, unii s-au obisnuit sarmanii, cu fanatasmele, cu nalucirile, cu iluziile optice, incat, cu greu mai pot deosebi realitatea de fata morgana, preferand atunci a contesta tot ce nu vad!!!Bietii de ei: “Aveau ochi si nu vedeau, aveau urechi si n-auzeau…” Cei ce vad nu vad iar cei ce nu vad, cred, desi nu vad!
Frate Tomo – nu spun Necredinciosule, deoarece tu totusi crezi!!!Crezi ca nu vazi!!!
Deci frate Tomo si cei aidoma, dar daca maine ai orbi, ai mai crede ca n-ai maini si picioare daca nu le vei mai vedea??? Dar daca – drept semn de mare minune ce o ceri ca sa crezi, dupa asta ai si surzi,ai crede ca nu mai existi fiindca nu te vei mai auzi???
Voi, dragii mei, nu stiti ce lucruri grozave cereti lui Dumnezeu, ca sa va convingeti ca
N I M E N I N-A FOST, NU ESTE SI NU VA FI LIBER SI INDEPENDENT C O M P L E T !!!
ORI SLUGA SATANEI, ORI ROB – CA SLUJBAS CASNIC AL LUI DUMNEZEU!!!
CREDE SI NU CERCETA NU STA SCRIS NICAIERI IN SFINA SCRIPTURA! DOAR IN “BIBLIA” LUI MARX!!! IAR TOMA A FOST MEREI INVITAT CU BLANDETE SA CUNOASCA SPRE A NE MARTURISI NOUA CELOR CU ADEVARAT NECREDINCIOSI!!! SI MAI CRED CA TOMA AR MAI PUTEA FI NUMIT SI “MARTURISITORUL” DEOARECE, DEANDATA CE A CUNOSCUT, A MARTURISIT!!! SI A CUNOSCUT, DEOARECE A DORIT ASTA DIN TOT SUFLETUL SAU, CU TOT CUGETUL SAU SI DIN TOATA INIMA SA, FARA SA FIE DOAR UN FEL DE INDOIRE FARA DORIRE DE A-L CUNOASTE PE DUMENZEU CEL ADEVARAT!!!
SI INCA CEVA: CAUTATI SA CUNOASTETI CAT PUTETI DESPRE VALERIU GAFENCU, CARE LA VREMEA CAND A INCHIS OCHII, ERA CAM DE VARSTA MAJORITATII CELOR CE AU POSTTAT AIICI!
IN REST, PRECUM BINE A ZIS IORGA,
“TEMNITA CEA MAI DE TEMUT ESTE ACEEA IN CARE TE SIMTI BINE!”
(N. Iorga)
DOAMNE, AJUTA SI MA IERTATI!
RicKe :
Date: July 27, 2009 @ 12:11 pm
Abia m-am intors din costinesti si nu pot sa uit statiunea asta niciodata..Mizeria si lumea care era acolo. Avem o tara frumoasa pacat ca o populam
sonia :
Date: June 11, 2010 @ 1:34 pm
se pune intrebarea ce s-ar fi intamplat daca acum ati fi avut 18-19 ani?Cum ati fii perceput generatia aceasta?poate v-ati fii lasat totusi furat de dansurile lascive si ochii sclipitori de la atata alcool si machiaj.Sunteti un om ce vorbeste in fata unei mase de oameni de toate varstele…si pana la urma nu inseamna ca daca mergi la biserica esti credincios!