pridvorul lui laurentiu dumitru

o sa va spun ceva acum,nu spre lauda mea,ci pentru a lauda sfintenia parintelui Iustin.cand am mers pt prima data la Sfanta Manastire Petru Voda,eram debusolat total.traisem fara Hristos aporape toata viata mea.in fine…cand am ajuns acolo,am stat prima noapte fara sa ma inscriu pe lista la parinte.l-am zarit pt putin dupa slujba de la 12 miezonotica.nu mi-am putut satisface pofta vazului prea bine intuneric fiind.a doua zi,cand imi venise randul sa intru,pe la 17 si ceva ma bufnise plansul.intrasem deja la parinte,m-am pus in genunchi si abia daca vorbeam din cauza lacrimilor.atunci el m-a linistit frumos cu doua trei cuvinte si mi-a dat doua banane.va spun astea pentru ca eu din respect pentru parinte am postit pana am intrat la el si nici in urma cu o seara nu am fost la trapeza sa mananc.in momentul in care mia dat cele 2 banane am ramas cu gura cascata.lapropriu nu la figurat.am lasat capul pe spate si ma uitam la el ca la traznit.a doua oara,am intrat cu prietena mea.si cand ne-a miruit,asa un miros puternic am simtit ca nu am cuvinte.chiar si dupa ce mi-am spalat mainile tot mai simteam mirosul.cand i-am spus asta parintelui duhovnic a spus foarte linistit ca e normal asa ceva pentru parinte.Doamne ajuta!