Lansare Predania la Cluj
April 13, 2008 1:49 am Anunţuri
http://www.predania.ro/c008fereastra_temnitei.html
Această carte, ce poartă în ediÅ£ia sârbă titlul “Cuvinte către poporul Sârb prin fereastra temniÅ£ei,” a fost scrisă în lagărul de la Dachau, lângă München, în Germania anului 1945. Cele 82 de “epistole” analizează duhovniceÅŸte decăderea omului contemporan ÅŸi pricinile care au dus la aceasta. Cuvintele cărÅ£ii au fost zugrăvite de către prefaÅ£atorul primei ediÅ£ii SârbeÅŸti, Episcopul Lavrentie, ca “plângerile unui nou Proroc Ieremia al Sârbilor pe ruinele evlaviei ÅŸi cinstirii tradiÅ£ionale a poporului său,” laolaltă cu îndemnurile sale către copiii duhovniceÅŸti ai Sfântului Savva de a se lecui ÅŸi a se mântui de “ciuma albă,” aÅŸa cum numea Sfântul Nicolae cultura atee contemporană.
http://www.predania.ro/carti03biografie.html
Părintele nostru între sfinÅ£i Nicolae Velimirovici s’a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană, la 5 Ianuarie 1880. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obÅ£inut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-ÅŸi teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford ÅŸi susÅ£inut la Geneva, în franceză, pe tema “Filosofia lui Berkeley”, în 1909. La sfârÅŸitul anului 1909 a fost tuns în monahism. ÃŽn 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe.
În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost trimis de către Biserica Sârbă în Anglia şi America, unde a susţinut numeroase cuvântări, luptând pentru unitatea sârbilor şi a popoarelor slave de miazăzi. La începutul lui 1919 se întoarce în Serbia, iar în 1920 este strămutat în Arhiepiscopia Ohridei din Macedonia.
ÃŽn perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, Episcopul Nicolae este arestat de către naziÅŸti pe când se afla în Mănăstirea Jicia (care a fost la scurtă vreme jefuită ÅŸi dărâmată), fiind apoi închis în Mănăstirea Liubostinia (unde, după o execuÅ£ie în massă, a replicat spunând următoarele: “Aceasta este cultura germană, să ucizi sute de sârbi nevinovaÅ£i, din pricina morÅ£ii unui soldat german?! Åži turcii erau mai drepÅ£i…”). Mai târziu, acest “nou Gură de Aur” a fost transferat în Mănăstirea VoiloviÅ£a (lângă Pancevo), unde a stat închis împreună cu Patriarhul sârb Gavriil (Dozici), până la sfârÅŸitul lui 1944.
La 14 Decembrie 1944, a fost trimis la Dahau, împreună cu Patriarhul sârb Gavriil, unde unele surse (îndeosebi istorici ai Bisericii) consemnează că a fost întemniţat şi torturat.
După război, părăseşte Iugoslavia comunistă şi imigrează în Statele Unite ale Americii, în 1946. Aici va începe să predea în cadrul câtorva seminare creştine ortodoxe, precum Seminarul Ortodox Sârb Sf. Sava din Libertyville, Illinois, Mănăstirea şi Seminarul Theologic Ortodox Sf. Tihon, din South Canaan, Pennsylvania (unde a fost rector; aici a şi murit) şi Seminarul Teologic Ortodox Sf. Vladimir, din Crestwood, New York. A trecut la Domnul pe 18 Martie 1956.
La 19 Mai 2003, Sfântul Sinod al episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe a hotărât, în unanimitate, trecerea Episcopului Nicolae (Velimirovici) al Ohridei şi Jiciei în sinaxarul de sfinţi al sfintei noastre Biserici Ortodoxe.
Sfântul Nicolae Velimirovici a fost numit, nu de puÅ£ine ori, “Noul Gură de Aur al Serbiei”. Sfântul Ioan Maximovici, Arhiepiscopul rus al San Francisco-ului, care a fost în tinereÅ£e profesor la un seminar din eparhia Jiciei, spunea despre el că este “un mare sfânt, un Hrisostom al zilelor noastre, a cărui însemnătate pentru Ortodoxia contemporană poate fi comparată doar cu cea a Mitropolitului Antonie (HrapoviÅ£ki)… Amândoi au fost dascăli soborniceÅŸti ai Bisericii Ortodoxe”.
