pridvorul lui laurentiu dumitru

Adina Răducanu

În ultima vreme pe Internet şi-au făcut apariţia cu o deosebită insistenţă aşa numitele „utilităţi sociale”, un fel de reţele virtuale care beneficiază de o multitudine de aplicaţii. Dintre aceste utilităţi, două exemple sunt relevante şi suficiente: hi5 şi Facebook.

În esenţă, dincolo de menţinerea unei reţele de prieteni, aceste grupuri găzduiesc o serie de aplicaţii cel puţin curioase: sub aparenţa unor jocuri nevinovate, bazate pe puncte de fidelitate, ele îşi maschează adevăratul scop: încurajarea viciilor. Majoritatea dintre acestea implică pariuri sportive, stimularea relaţiile virtuale (mai ales hi5, care mai recent a devenit o reală „agenţie matrimonială”), a replicilor obscene sub protecţia anonimatului ş.a.m.d. Una dintre cele mai şocante aplicaţii în acest sens este deţinută de Facebook, care, printr-o simplă subscriere, furnizeaza gratis prezervative la domiciliu. Hi5, o altă reţea extrem de populară în România (într-atât de populară încat există acum si un site separat, tradus în limba română) este un mijloc sigur de încurajare, pe căi directe, a pornografiei, lesbianismului sau a pedofiliei. Chiar si involuntar este dificil să nu găseşti profiluri care găzduiesc imagini de o pornografie explicită şi violentă. Pentru a reuşi blocarea acestor vizitatori este nevoie însă de a accesa respectivele imagini (!).

Sub acest aspect, denumirea de „utilităţi sociale” nu se explică, dimensiunea socială (interumană) fiind anihilată aproape în totalitate de o pseudoutilitate a aplicaţiilor. De altfel, privite în mod obiectiv, aceste „jocuri” au trecut de la etapa (şi ea destul de nocivă) de mijloc de „pierdere a timpului” la aceea de mijloc de satisfacere a viciilor şi de a creare a dependenţelor.

De aceea, extrem de îngrijorătoare este creşterea vizitatorilor şi a abonaţilor la aceste site-uri. Un studiu desfăşurat în State a relevat că în luna mai a acestui an Facebook a înregistrat un număr de 26,6 milioane de vizitatori (numai în SUA!), cu o creştere de 89% faţă de aceeaşi lună a anului precedent (http://ir.comscore.com/releasedetail.cfm?ReleaseID=252432) şi de 100% faţă de începutul anului 2006. Aceasta popularitate indicată în date ridică semne serioase de întrebare cu privire la scopul real al numitelor reţele şi la mijloacele prin care ele se insinuează – rapid şi sigur – în vieţile umane. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât nu îşi dovedesc nici pe departe utilitatea, ci – din contră – efectul nociv asupra conştiinţelor amorţite.