pridvorul lui laurentiu dumitru

UNIVERSITATEA ARISTOTELICÃ TESALONIC
FACULTATEA DE TEOLOGIE,
SECŢIA: TEOLOGIE PASTORALÃ ŞI SOCIALÃ
DISCIPLINA: SFÂNTA SCRIPTURÃ ŞI SCRIERILE SFINŢILOR PÃRINŢI
PROTOIEREU PROFESOR THEODOROS ZISIS

Tesalonic, 18 Aprilie 2001

Preafericite,

Am sperat cã neliniÅŸtea ÅŸi împotrivirile deplinãtãţii Bisericii binecredincioÅŸilor creÅŸtini ortodocÅŸi, care cunosc cele ale credinÅ£ei ÅŸi sunt angajaÅ£i activ în trupul Bisericii, vor sensibiliza mintea ÅŸi inima Prea Fericirii Voastre ÅŸi veÅ£i proceda la schimbarea hotãrârii Permanentei Sfântului Sinod, prin care v-aÅ£i dat asentimentul sã participaÅ£i la schimbul de onoruri cu antihristul ÅŸi panereticul papã al Romei, aÅ£i desfiinÅ£at Evanghelia lui Hristos, aÅ£i “demolat” Sfintele Canoane, aÅ£i ofensat pe SfinÅ£ii care au luptat împotriva papei ÅŸi aÅ£i deschis uÅŸa spre a intra în Bisericã lupi grei.

ÃŽmpreunã cu împovãratul de multimea ereziilor papã, cinstiÅ£i-i ÅŸi pe toÅ£i vechii eretici ÅŸi dascãli mincinoÅŸi: pe Arie, pe Macedonie, pe Eutihie, pe Apolinarie, care sunt îngeri în comparaÅ£ie cu papismul si cu rãtãcirile lui. Dar pentru Prea Fericirea Voastrã nu mai conteazã nici Evanghelia, nici Sinoadele Ecumenice, nici învãtãtura SfinÅ£ilor ÅŸi de Dumnezeu purtãtorilor PãrinÅ£i. Faptele Prea Fericirii Voastre Vã dezmint cuvintele. Prin urmare, daÅ£i jos icoanele sfinÅ£ilor din biserici, dacã tot aÅ£i înjosit ÅŸi aÅ£i desfiinÅ£at învãţãtura lor, ca sã înÅ£eleagã mai bine ce se petrece, poporul care e dezamãgit ÅŸi se aflã în derutã. Ce sens mai are sã vorbim despre romanitate ÅŸi despre civilizaÅ£ia ortodoxã, când strãmoÅŸii noÅŸtri bizantini preferau sã vadã în Cetate “a împãrãţi turbanul turcesc decât tiara latinilor”? RefugiaÅ£ii memorabilei patrii ar fi preferat sã moarã, decât sã primeascã a cinsti pe casapul romanitãţii.

Cu respect ÅŸi discernãmânt Vi s-au adresat în mod izolat Sfântul Munte, mãnãstirile, mulÅ£i clerici, monahi si laici, si V-au cerut sã sesizaÅ£i greÅŸeala deciziei ÅŸi sã preveniti sminteala ÅŸi dezbinãrile. Vizita papei ÅŸi onorurile cãtre acesta se constituie într-o temã mai mare decât cea în legãturã cu buletinele. Cum de nu o sesizaÅ£i? GreÅŸeli fac toÅ£i: ÅŸi patriarhii ÅŸi arhiepiscopii. Numai papa pretinde cã e infailibil ÅŸi numai ereticii nu vor sã-ÅŸi schimbe pãrerea, din egoism ÅŸi încãpãţânare. AscultaÅ£i ÅŸi vã angajaÅ£i în fel de fel de chestiuni despre credinţã cu persoanele lumeÅŸti. ÃŽn loc sã-i învãţaÅ£i ÅŸi pe ei ÅŸi pe numerosul popor, ce înseamnã papa ÅŸi papismul, adicã erezie ÅŸi înÅŸelare, ce înseamnã denaturarea Evangheliei în putere de stat lumeascã ÅŸi de dominatie, dupã care “li se pare cã stãpânesc popoarele”. Vã bazaÅ£i pe faptul cã Vã cântã în strunã majoritatea celor ce nu cunosc chestiunile credinÅ£ei, pentru a cãror neÅŸtiinţã, noi, toÅ£i pãstorii, vom da seamã înaintea lui Dumnezeu.

V-aÅ£i apãrat înaintea credincioÅŸilor, zicând cã statul l-a invitat pe papã ÅŸi cã fiind presaÅ£i aÅ£i cedat de nevoie. TotuÅŸi, credinciosul popor V-a dat dovada sprijinului sãu cu prilejul diverselor manifestãri, ca sã staÅ£i ferm si sã Å£ineÅ£i piept presiunilor, fiindcã opinia poporului o au în vedere mai mult politicienii, (care au fost) aleÅŸi de popor. Faptul cã ÅŸi Prea Fericirea Voastrã a evitat a se opune într-un singur trup ÅŸi cu o singurã gurã înseamnã cã doreÅŸte sã vinã papa în Grecia, pentru a câştiga profil european în legãturã cu noi – chipurile – fanaticii, retardaÅ£ii ÅŸi “minunaÅ£ii”, dupã caracterizarea onorificã a Fanarului. ÃŽn orice caz, deja politicienii îşi freacã mâinile pentru reuÅŸita operaÅ£iunii de dezbinare, dupã cum ÅŸi diplomaÅ£ii Vaticanului dau curs informaÅ£iei (în legãturã cu vizita papei – n.tr.) cã nu se exercitã nici o presiune, iar dacã Biserica a ridicat obiecÅ£ii, a fost obligatã sã se potoleascã, pentru a nu se face rabat ÅŸi astfel sã fie înnegritã imaginea ţãrii noastre în exterior. La fel, informeazã ÅŸi cercurile Vaticanului, lãsând sã se înÅ£eleagã cã Arhiepiscopul ar dori ÅŸi chiar aÅŸteaptã sã vinã papa.

Mulţi arhierei, chiar şi dintre sinodali, dar, mai ales, dintre cei ce aprobaserã venirea papei, izbindu-se în eparhiile lor de furia şi de revolta poporului, şi-au suflecat mânecile şi au dezlãnţuit campania împotriva papei, insistând cã cedeazã dorinţei şi angajamentului pe care şi le-au luat în scris de a veni papa. Şi se pare cã, într-adevãr, aşa este; deoarece nu aţi luat deloc în seamã textele mãrturisitoare ale multor arhierei, care V-au cerut sã convocaţi corpul legislativ al ierarhiei, a cãrei copleşitoare majoritate nu este de acord cu hotãrârea Permanentei Sfântului Sinod. De ce nu convocaţi ierarhia pentru o atât de importantã temã, care tinde sã dezbine şi sã sfâşie trupul Bisericii? Cunoaşteţi foarte bine din cercetãrile şi studiile personale ale Prea Fericirii Voastre ce a însemnat şi ce înseamnã tema calendarului, care tot din Occident a fost instigatã şi care a fost susţinutã de regimul politic elen. Pe Meletie Metaxakis vreţi sã-l urmaţi, care s-a fãcut izvor şi pricinã a schismelor şi suferinţelor? Nu funcţioneazã sistemul sinodal? Face-vom din Atena Vatican? Vã bizuiţi pe felul de a gândi şi pe linguşirile persoanelor din cercul Prea Fericirii Voastre şi ale celor ce tânjesc dupã funcţii şi promovãri, dar neglijaţi conştiinţa plinãtãţii Bisericii care s-a manifestat de multe ori şi în multe feluri. Oricum, sã cunoaşteţi cã pe papa nu-l primeşte Biserica Eladei! Îl primesc Arhiepiscopul Hristodul şi cei dimprejurul lui, clerici şi teologi cu cuget lumesc, cu scopul de a trãda şi a desfiinţa Credinţa Ortodoxã. Şi, dupã cum la Ferrara-Florenţa nu am avut unire, ci falsã unire, aşa şi acum nu avem primire, ci falsã primire. Acestea, pe care le întreprindeţi, memoria colectivã ortodoxã le va uita, ca şi cum nici nu ar fi avut loc. Nu aţi luat în seamã nici pocãinţa celor ce au semnat ruşinoasa hotãrâre a acelui sinod, care în faţa protestelor binecredinciosului popor şi-au retractat semnãtura şi şi-au mãrturisit greşeala. Prea Fericirea Voastrã nu luaţi în considerare nimic.

Mintea şi inima ortodocşilor nu pot sã înţeleagã ceea ce se va întâmpla. În ziua aceea, se va rãstigni din nou Hristos împreunã cu rãstignita Sa Bisericã. Luna mai din 2001, luna cuceririi noastre de cãtre papă, va fi mult mai rea decât luna mai din anul 1453, care a fost doar luna cuceririi noastre trupeşti şi politice. Scrieţi cu propriul scris al Prea Fericirii Voastre o paginã neagrã în istoria Bisericii Eladei şi, astfel, deveniţi primul arhiepiscop care aţi pãrãsit poziţia riguros tradiţionalã. Dacã Prea Fericirea Voastrã urmãriţi astfel de întâietãţi şi evoluţii, poporul ortodox nu Vã va urma.

Desigur, încã n-au pierit (toate) nãdejdile. Sperãm în douã realizãri posibile omeneşte. Sã se gãseascã şi în ultima clipã episcopi vrednici de numele şi de chemarea lor. Sã-şi asume toţi responsabilitãţile şi fiecare personal. Nu este responsabil doar Arhiepiscopul, nici micul sinod, chiar dacã ar fi şi (mai) mare. În chestiunile de credinţã, competenţa nu constã în rezoluţii locale; este universalã şi soborniceascã. Marele Vasile a fãcut din mica Cezaree a Capadochiei centru şi inimã a Ortodoxiei, deasupra Romei, deasupra Constantinopolului şi a altor tronuri patriarhale. Turma ortodoxã de pretutindeni a Eladei cautã pãstori şi îndrumãtori. Nu este proprietatea (personalã) a nimãnui Credinţa Ortodoxã.

Iar a doua nãdejde a noastrã, mai puternicã, este Sfântul Munte, petrecerea cea cu nume sfinţit, Chivotul Ortodoxiei, care din nou se oferã sã ajute curajosul şi luptãtorul popor, faţã în faţã cu catastrofa Noii Ere a lui Antihrist, cu ecumenismul şi sincretismul ei. Cele trei inspirate texte conglãsuitoare ale Sfintei Kinotite nu le-a luat în considerare Arhiepiscopul; le-a primit însã ca pe un miros de bunã mireasmã duhovniceascã de Hristos purtãtorul popor, asteptând şi alte lucrãri (de acest fel).

Şi, dacã vor fi dezminţite şi aceste nãdejdi ale noastre, suntem siguri cã ceea ce nu am putut sã izbutim noi, din cauza pãcatelor şi a nevredniciei noastre, o va reuşi Dumnezeu. La sfârşit, Hristos şi Biserica vor birui, iar nu antihristul papã; Mielul, iar nu fiara!

Fericiţilor, Preafericite, toţi câţi sunteţi prieteni ai Mielului şi potrivnici ai fiarei.

Cu îndatorată cinstire,
cel mai mic între preoţi,
Theodoros Zisis