pridvorul lui laurentiu dumitru

Avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri (II Corinteni 5, 1), zice cela ce vede toate cu adevărat, Apostolul lui Hristos, Pavel. Toate eforturile pe care le facem noi pe pământ pentru Dumnezeu au acest scop: să binemerităm, fiecare după puterile lui, această zidire dumnezeiească, această casă nefăcută de mână.
Regele Indiei Gundafor a hotărât să-ÅŸi zidească un palat minunat, cum n-a mai văzut pământul. Pentru aceasta l-a trimis pe curteanul lui, Avvan, să-i găsească un meÅŸter priceput pentru lucrare. Avvan l-a întâlnit pe Sfântul Apostol Toma, prin dumnezeiasca Pronie. Sfântul Toma i-a zis lui Avvan că este meÅŸter priceput, ÅŸi că nimeni altul nu îi va putea zidi regelui ceea ce doreÅŸte inima lui. De aceea regele i-a dat lui Toma aur din destul pentru zidirea doritului palat. IeÅŸind de la rege, Sfântul Toma a împărÅ£it îndată tot aurul la necăjiÅ£i ÅŸi la muritorii de foame. Locul ales pentru zidire se afla la o oarecare depărtare de reÅŸedinÅ£a regelui, ÅŸi după doi ani de la înÅ£elegere acesta a trimis oameni care să vadă în ce stadiu se află lucrările. Toma le-a zis: „Toate sunt gata, doar acoperiÅŸul mai lipseÅŸte,” cerând regelui să-i mai trimită ÅŸi alÅ£i bani. Regele a făcut întocmai, nezgârcindu-se. Aurul nou primit Toma l-a împărÅ£it la mult popor nenorocit, flămând, desculÅ£ ÅŸi fără adăpost. El a mers mai departe, predicând peste tot Evanghelia. Regele, aflând că Toma nici măcar nu a săpat temelia palatului mult dorit cu imensele bogăţii trimise, l-a înÅŸfăcat ÅŸi l-a aruncat în temniţă. ÃŽn acea noapte fratele regelui a murit, ceea ce l-a aruncat pe acesta într-o tristeÅ£e neagră, îngerul Domnului însă a luat sufletul mortului ÅŸi l-a dus să îi arate frumuseÅ£ile Raiului, întru care i-a arătat ÅŸi un palat fără seamăn, aÅŸa cum la mintea omului nu s-a suit. Sufletul mortului a voit să meargă ÅŸi să se sălăşluiască pe vecie acolo, dar îngerul i-a zis că nu se poate, că acea minunăţie este rezervată fratelui lui, căci pentru el fusese zidită de către Sfântul Apostol Toma, care pe pământ zăcea pentru aceasta în închisoare. Atunci îngerul a întors sufletul mortului înapoi în trup. ÃŽnviind, fratele regelui a zis către rege îndată: „Jură-mi că îmi vei dărui ceea ce îţi voi cere.” Iar regele a jurat. Atunci fratele lui i-a zis: „Dă-mi mie palatul ce Å£i l-a zidit Toma în ceruri, ÅŸi ia pentru el ÅŸi toate bogăţiile mele ce le am pe pămînt”. Regele a rămas în uimire auzind că el are palat în ceruri. După ce fratele lui i-a descris cu amănuntul tot ce a văzut, regele a crezut ÅŸi a alergat la închisoare, scoţîndu-l afară pe Sfântul Apostol Toma. Auzind predicarea Apostolului despre suflet, mântuire ÅŸi viaÅ£a de veci, ÅŸi regele ÅŸi fratele lui cel înviat au luat Sfântul Botez din mâinile lui. Regele Gundafor după aceea a făcut singur ÅŸi mai mari fapte de milostenie, mai zidindu-ÅŸi un palat încă ÅŸi mai minunat în ceruri.

(Din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 6 octombrie, Sfântul Nicolae Velimirovici)