pridvorul lui laurentiu dumitru

Sfântul Apostol lacov ne învaţă: Fraţii mei, dacă vreunul va rătăci de la adevăr şi-l va întoarce cineva, Să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate (lacov 5, 19-20).
Sfinţii Apostoli ai lui Hristos nu au dat această învăţătură numai cu cuvântul, ci ei au întărit-o mai ales cu faptele lor. Sfântul Clement din Alexandria ne spune că undeva în Asia Mică Sfântul loan Teologul botezase un tânăr păgân şi îl dăduse după aceea în grija episcopului locului, spre a se povăţui spre toată fapta bună şi dreapta vieţuire, el însuşi trebuind să plece mai departe la predicarea Evangheliei, în absenţa Sfântului loan, tânărul s-a stricat la suflet, a început să bea şi să fure, iar la urmă s-a unit cu o ceată de tâlhari din pădure, care ataca trecătorii şi îi jefuia. După o vreme Sfântul loan s-a întors în acea cetate şi a auzit de la episcop de viaţa rea a tânărului. Fără să mai lase să treacă nici un ceas, Sfântul loan a aflat un cal şi o călăuză şi a pornit în căutarea fiului lui duhovnicesc, acum pierdut. El a aflat ceata tâlharilor în codru, şi s-a confruntat cu căpetenia lor. Tînărul l-a recunoscut pe Sfânt, şi a luat-o la fugă. Deşi vârstnic, Sfântul loan a fugit după el, şi în pofida vârstei lui înaintate, l-a prins pe cel ce fugea. Tânărul a căzut la picioarele Sfântului, şi a plâns, nevoind să-şi ridice nici capul, nici privirea, omorât de ruşine. Sfântul loan s-a aplecat şi l-a îmbrăţişat, ca păstorul pe oaia lui scumpă, scoasă vie din gheara lupului. Sfântul l-a adus pe băiat înapoi în cetate, curăţindu-l şi întorcîndu-l înapoi la credinţă şi la viaţa cea curată (…).

(Din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 26 septembrie, Sfântul Nicolae Velimirovici)