pridvorul lui laurentiu dumitru

Oare ce fel de legătură ar trebui să existe între om şi Dumnezeu? Între om şi Dumnezeu ar trebui să fie o legătură de nezdruncinat şi neîntreruptă. «Să vă lipiţi de Dumnezeu aşa cum fiul se lipeşte de tatăl lui» a zis Sfântul Antonie cel Mare. Iar Sfântul Alonius a zis: «Dacă omul nu şi-a întemeiat în inima lui gândul că pe pământ nu există decât el şi Dumnezeu, nu va putea afla pace în suflet». Căci Dumnezeu este destul şi preadestul pentru tot ceea ce poate pofti inima omenească. Fără nici un murmur de împotrivire, Fericita Theodora a primit să crească rodul unei desfrânate, aruncat asupra ei de urâtorii vieţii ei, ca şi când ar fi fost al ei. Theodora a crescut acest sărman copil cu dragoste, şi l-a educat în toată frica de Dumnezeu. Mai înainte de a muri, ea l-a sfătuit pe copil aşa: “Nimic un e mai scump omului decât Dumnezeu şi iubirea Lui. El este limanul nostru, El comoara noastră, El hrana şi băutura noastră. El haina şi acoperişul nostru, El sănătatea şi puterea noastră, El fericirea şi bucuria noastră, El nădejdea noastră şi tăria. Aşadar, luptă-te, fiul meu, să dobândeşti pre Domnul. Reuşind aceasta, îţi va fi ţie de ajuns. Căci întru El te vei bucura mai mult decât dacă ai cîştiga lumea întreagă”. Zicând acestea, Sfânta Theodora nu grăia din vreo carte sau cu cuvintele altcuiva, ci din propria ei cercare şi trăire. Ea timp de şapte ani trăise alungată şi dispreţuită de toţi, şi în tot acest timp învăţase prin cercare că Dumnezeu îi este ei toate şi că Unul Dumnezeu ajunge pentru toate cele câte le poate dori o inimă de om.

(Din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 12 septembrie, Sfântul Nicolae Velimirovici)