pridvorul lui laurentiu dumitru

Marii învăţători ai Bisericii s-au străduit să îi înveţe pe oameni adevărurile cele mari ale vieţii nu doar cu cuvântul, ci şi cu exemplul vieţii lor. Astfel, în scopul de a-i povăţui pe monahi, Avva Isaia a zis că nimeni nu va primi cunună de la Dumnezeu dacă nu se va jertfi pentru El întreaga lui viaţă de pe pământ. El atunci i-a dus pe ucenicii lui la un loc de treierat, unde lucrătorul aduna în hambar boabele cele treierate. El i-a zis lucrătorului: „Dă-mi nişte grâu!”. Iar lucrătorul a răspuns: „Dar oare ostenitu-te-ai cu culesul, Părinte?” „Ba”, a răspuns Avva. „Şi atunci cum voieşti să primeşti grâu, dacă nu te-ai ostenit să-l culegi?”. La acestea, Avva a întrebat: „Vasăzică, cel care nu se osteneşte cu culesul, nu primeşte grâu?”. „Cu adevărat, nu, Părinte”, a zis lucrătorul. Auzind răspunsul acesta Avva Isaia s-a întors tăcut în calea lui. Când ucenicii l-au rugat să le tâlcuiască lor fapta aceasta, Bătrânul a zis: „Am făcut aceasta ca să vă arăt că cel care nu se nevoieşte în această viaţă cu curăţirea trupului şi sufletului nu primeşte răsplată fericită de la Dumnezeu”.

(Din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 23 iulie, Sfântul Nicolae Velimirovici)