pridvorul lui laurentiu dumitru

Aşa cum omul de ştiinţă analizează cu minuţioasă atenţie fenomenele din natură, aşa şi noi creştinii ar trebui să analizăm cu şi mai mare atenţie fenomenele şi lucrările harului lui Dumnezeu. Iată ce mărturiseşte unul din Părinţii cei mari, adică Sfântul Ioan din Kronstadt, despre fapta Sfintei Împărtăşiri: „Rămân uimit înaintea măreţiei şi puterii de viaţă făcătoare a împărtăşirii cu Sfintele Taine. O femeie vârstnică, care scuipa sânge şi era atât de epuizată încât nu mai putea nici să mănânce, a început să se însănătoşească din ziua în care am împărtăşit-o cu Sfintele Taine. O tânără care se afla deja în gura morţii a început să se însănătoşească, să mănânce, să bea şi să schimbe câteva cuvinte cu cei ai casei, începând din ceasul în care a primit Sfânta Împărtăşanie; de unde nu până atunci zăcea chinuită de spasme în cea mai totală inconştienţă, nemaiputând nici să mănânce, nici să bea de mai multe zile”. O, dacă ar face fiecare preot aşa precum Părintele Ioan de Kronstadt, însemnându-şi cu atenţia unui om de ştiinţă şi cu dragostea unui om de rugăciune toate tainicele fapte ale Duhului Sfânt pe care El le lucrează vădit şi cu putere prin Sfânta Împărtăşire a credincioşilor!

(Din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 18 iunie, Sfântul Nicolae Velimirovici)