pridvorul lui laurentiu dumitru

Neîncetata îngrijire de binele oamenilor! Această grijă a înălţat spiritele şi inimile nobile ale sfinţilor apostoli. Scriind despre Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Ioan Gură de Aur îl numeşte „tatăl a toată lumea”. „Ca şi când el ar fi dat naştere cu dureri, întregii lumi”, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur, „el a lucrat cu înfrigurare zi şi noapte ca să-i aducă pre toţi în împărăţie”. Cu adevărat, înalt este numele de „tată al întregii lumi”, iar dacă se cuvine ca cineva dintre oameni – în afară de Dumnezeu – să poarte acest nume, atunci cu siguranţă că el se cuvine Apostolilor lui Hristos. Prin îngrijirea lor paternă faţă de întreaga lume, ei au fost cu adevărat „taţi ai întregii lumi”. Sunt multe mame pe lume cărora le pasă de copiii lor mult mai puţin decât le-a păsat apostolilor de binele persecutorilor şi ucigaşilor lor. Sfântul apostol Petru l-a mântuit de două ori de la moarte pe cel mai înverşunat duşman al lui, Simon Magul: odată când îl înşfăcase poporul ca să îl ardă de viu şi altă dată când era să fie mâncat de un câine. Gândiţi-vă numai cum a răsplătit lumea acestor binefăcători ai ei! Ea le-a răsplătit ca şi când Sfinţii Apostoli ar fi fost cei mai mari criminali şi tâlhari. O cât de adevărate sunt cuvintele Sfântului Chiril, care zice: „Câtă vreme suntem în trup, noi creştinii parcă am fi la fel precum păgânii; diferenţa între noi stă doar în duh”.

(Din Proloagele de la Ohrida, Cugetare, 30 iunie, Sfântul Nicolae Velimirovici)