pridvorul lui laurentiu dumitru

Casa celor fără de lege va fi distrusă, iar cortul celor drepţi va înflori (Pildele lui Solomon 14, 11)
Palatul lui Irod zace în ruine, dar PeÅŸtera Copilului de la Betleem rămâne ÅŸi astăzi. Coroanele cezarilor s-au pierdut, dar oasele mucenicilor sunt ÅŸi astăzi. Palatele păgânilor regi s-au prefăcut în mormane de dărâmături ÅŸi zgură, dar peÅŸterile nevoitorilor s-au făcut întru Sfinte Mănăstiri pline de frumuseÅ£e. Idolii cei de aur s-au împrăştiat întru nimicnicie, dar lanÅ£urile Apostolului Petru se păstrează ca sfinte moaÅŸte până astăzi. Puternicul Imperiu Roman de odinioară este acum o legendă a morÅ£ilor, câtă vreme coliba CreÅŸtinătăţii, Sfânta Biserică, este astăzi cel mai puternic regat de pe pământ. Unde sunt iudeii, ucigaÅŸii lui Dumnezeu? Ei sunt împrăştiaÅ£i în întreaga lume. Unde sunt puternicii Romei? Ei zac în groapă. Unde este puterea sângerosului Nero? Unde este puterea urâtorului DiocleÅ£ian ÅŸi a depravatului Maximian? Unde este slava lui Iulian Apostatul? Unde sunt acum toate aceste piscuri ale istoriei? Ele se află acolo unde zace ÅŸi Turnul Babei – sub praf ÅŸi sub cenuşă, sub ruÅŸine ÅŸi sub blestem.
Mergi prin oraşul tău şi află câte case ale celor nelegiuiţi nu sunt acum excavate cu buldozerul. Şi află, oare câte colibe ale drepţilor nu s-au făcut apoi căsuţe înfloritoare? Fraţilor, cerul şi pământul se întemeiază pe dreptate, pe dreptatea cea neclintită a lui Dumnezeu. De aceea sunt ca şi nişte trufaşe băşici umplute cu aer toate marile creaţii păgâneşti, pe care le crapă trecătorii, călcându-le în picioare. Palatele faraonilor şi babilonienilor sunt ca nişte băşici călcate în picioare, câtă vreme cortul dreptului Avraam creşte şi înfloreşte în veşnicie. O fraţilor, cât de atotputernică şi durabilă este dreptatea, şi cât de zgomotoasă şi trecătoare nedreptatea, la fel ca şi ploaia de vară!
O, Atotdrepte Stăpâne, cât de minunat şi neschimbat eşti Tu întru toate dreptăţile Tale!
Ţie se cuvine toată slava şi mulţumită în veac, Amin.

(Din Proloagele de la Ohrida, Predică, 12 iunie, Sfântul Nicolae Velimirovici)