“Am încercat, dar n-am vocaţie!”

1:27 am LD. Publicistică

Laurenţiu Dumitru

E un cuvânt în Scriptură, la Pilda Semănătorului, care spune despre diavol că vine şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască (cf. Luca 8, 12). Teribil, înfricoşător cuvânt… De fiecare dată când îmi amintesc acest cuvânt, mă gândesc la tinerii ce ajung în Biserică, la tinerii care încearcă să se rupă de trecutul lor. Ei au mare nevoie de prieteni care să fi trecut prin experienţe asemănătoare. Ei trebuie să cunoască tineri convertiţi. În caz contrar se lovesc de o teribilă ispită; ispita care-ţi şopteşte: Tu ai încercat să fii un bun creştin dar iată, ce să-i faci?… te întorci ca şi câinele la vărsătura sa -cum se spune într-o rugăciune-… Nu eşti bun pentru o astfel de viaţă, nu ai vocaţie. Nimeni din cei îmbrăcaţi în haina lui Hristos prin sfântul Botez să nu creadă că nu are vocaţie pentru viaţa creştină. Să-l roage pe Hristos să-l ajute şi să-l întărească. Hristos priveşte spre inimile noastre, vrea să ne punem nădejdea în El. Eu personal am trecut prin ispita asta şi prin multe altele. Am crezut că nu pot şterge cu buretele viaţa mea fără Dumnezeu şi că nu pot deveni asemenea creştinilor aceia simpli şi foarte râvnitori. Cum să ştergi din minte amintirea păcatelor? Cum să ştergi din minte atâtea informaţii despre trupe şi artişti rock?? Fiecare însă trebuie să-şi lucreze mântuirea la măsura lui, să lucreze după putere şi Dumnezeu văzând voinţa lui de a se curăţa, îl va curăţa negreşit. Sfinţii Părinţi spun cu toţii că procesul curăţirii de patimi implică voinţa omului şi lucrarea harului divin. Fără har nu ne putem curăţa de patimi. Toate convertirile despre care citim spun într-un glas că Dumnezeu lucrează minuni în vieţile noastre.
E greu, cumplit de greu la început. Obişnuinţele cele rele sunt greu de scos. Ele nu sunt aproape niciodată nişte rădăcinuţe, sunt mai degrabă nişte rădăcini bine înfipte. Dar nu lupţi singur, ci lupţi împreună cu Hristos şi casnicii Lui… Mare bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăieşte (cf. Luca 15, 7). Da, e greu, dar dincolo ne aşteaptă veşnicia! Orice biruinţă cere efort din partea noastră! Oare ştim ce pierdem, când ne lenevim, când nu lucrăm la mântuirea noastră cu frică şi cu cutremur (cf. Filipeni 2, 12)? Spune Scriptura ce-i va folosi omului de va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde?… (cf. Matei 16, 26).

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.